UPDATE Augustin Lazăr, după ce Dosarul Mineriadei a fost întors de instanța supremă la Parchetul Militar: Decizia este total neîntemeiată

de M.H.     HotNews.ro
Miercuri, 8 mai 2019, 14:30 Actualitate | Esenţial


Augustin Lazar
Foto: Agerpres
Decizia instanței supreme, de retrimitere la Parchet a dosarului Mineriadei, trebuie contestată imediat de către Secția Specială de anchetare a magistraților, iar dacă secția nu ia o astfel de măsură, de către procurorul general interimar Bogdan Licu, a declarat pentru HotNews.ro fostul procuror general Augustin Lazăr, în mandatul căruia a fost finalizat acest dosar.

El spune că decizia instanței este total neîntemeiată și se bazează, probabil, pe faptul că multe dintre actele de urmărire penală au fost făcute în baza legii vechi. Parchetul trebuie să arate în contestație că trebuie recunoscute ca valide actele de urmărire penală realizate în baza legislației vechi, afirmă Lazăr.

"Nu am văzut motivarea, dar dacă așa se merge, pe acest principiu că actele de urmărire penală au fost realizate pe legea veche și nu mai sunt recunoscute, nu vom mai putea termina niciun dosar complex. Actele realizate sub regimul legii vechi trebuie recunoscute ca valide și asta trebuie să arate Parchetul în contestație. Judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea rechizitorului emis în cauză, precum și a tuturor actelor de urmărire penală, ca rezultat al constatării nulității mai multor acte efectuate în perioada 2005-2007 prin care s-au luat măsuri procesuale de începere a urmăriri penale, în condițiile legislației în vigoare la acea dată. Aceste acte au fost menținute ca valide prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în februarie 2015”, a declarat pentru HotNews.ro Augustin Lazăr.

Fostul procuror general mai afirmă că "asumarea anchetei, dar și a judecării cauzelor sunt absolut necesare pentru aflarea adevărului despre evenimente importante ale istoriei recente a României".

"Cine afirmă că după 27 de ani de anchete Ministerul Public s-ar fi grăbit să soluționeze un dosar istoric complex, pentru a cărui tergiversare România a fost condamnată de CEDO la despăgubiri de 3, 5 milioane de euro, nu este interesat de aflarea adevărului", a mai declarat Lazăr.

Potrivit acestuia, este necesară atacarea de către Ministerul Public, cu contestație în termenul legal, a soluției de restituire, iar contestația ar trebui făcută de Secția specială de anchetare a magistraților, pentru că în dosar este judecat și un magistrat. Dacă Secția nu atacă decizia, procurorul general interimar este cel care trebuie să conteste decizia, a adăugat Augustin Lazăr.

Declarațiile sale vin după ce instanța supremă a decis să retrimită la Parchet Dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii. Instanța supremă a invocat nulitatea rechizitoriului, dar decizia nu este definitivă.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis restituirea dosarului Mineriadei la Parchetul Militar, fiind anulate ordinele de punere sub acuzație a inculpaților, dar și toate probele din rechizitoriu.

Decizia a fost pronunțată în ședința de miercuri, la care au avut acces părțile din dosar.

Parchetul General a anunțat că va contesta decizia.

Soluția pronunțată de instanță a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar, care acuză "injustiție".

În 8 aprilie, pe final de mandat, procurorul general Augustin Lazăr a anunțat că Secția Parchetelor Militare a înaintat instanței rechizitoriul în dosarul Revoluției, care a fost închis de mai multe ori și redeschis ultima dată în 2016, la presiunea CEDO. "Prezint public scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a duratei anchetei penale - aproape 30 de ani", a afirmat Lazăr.
El a precizat că dosarul Revoluției cuprinde peste 3.000 de volume, iar pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate, în principal, probele obţinute după 13 iunie 2016, dată la care dosarul a fost redeschis.

În dosarul Revoluției, trimis instanței după aproape 30 de ani, timp în care a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii doar trei inculpați - fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus.

Acuzațiile procurorilor:
  • În urma cercetărilor s-a constatat că începând cu 22 decembrie 1989, ora 16.00, întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. - format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu - a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.
  • Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.
  • Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale Ministerului Apărării (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.
  • Cercetările au relevat că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

  • Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00). Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
  • Probatoriul arată că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.
  • Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
  • Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

















2798 vizualizari

  • -3 (9 voturi)    
    sa conteste (Miercuri, 8 mai 2019, 14:46)

    vodatepes [utilizator]

    Sa conteste madam procuror care a fost in sala cand s-a judecat masurile dispuse de sectia de anchetarea a magistratilor impotriva lui Kovesi, domnule Lazar deoarece in cazul lui Kovesi judectorul de sedinta a spus ca sectia nu are competente. Asa ca nu abateti atentia de la problema. Kovesi nu era magistrat? Pai atunci de ce judecatorul de sedinta a scos din sala pe procurorul de la sectia speciala si a cerut un procuror de la ministerul public domnule Lazar? Care e solutia corecta domnule pensionar Lazar?
    • +1 (3 voturi)    
      domnule (Miercuri, 8 mai 2019, 15:15)

      liviu_ [utilizator] i-a raspuns lui vodatepes

      sluga comunista pesedista si a hotilor...
      comparati lamai cu ciocolata si va mirati ca lamaile sunt mai acre!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version