Curtea Constituţională a amânat marţi pentru 20 mai o decizie privind sesizarea PNL în cazul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi. Regulamentul i-a permis lui Florin Iordache să sesizeze Curtea pe tema completurilor specializate în corupţie de la instanța supremă, având exact aceleași argumente ca avocații lui Liviu Dragnea, care au cerut anularea sentinței în dosarul angajărilor fictive.

CCR Foto: Facebook

La aceeași dată Curtea va discuta pe marginea conflictului juridic Parlament-ÎCCJ, care fusese sesizat de vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache, căruia i-au fost în acea perioadă delegate atribuțiile de președinte al Camerei.

PNL a atacat la Curtea Constituţională aceste prevederi din Regulamentul Camerei şi a cerut amânarea sesizării lui Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei, privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

"PNL a atacat la Curtea Constituţională Regulamentul Camerei Deputaţilor, solicitând CCR să se pronunţe asupra delegării de competenţe pe care poate să o facă preşedintele Camerei Deputaţilor către vicepreşedinţi. Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi", motiva demersul preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Ludovic Orban spunea că PNL a oferit Curţii Constituţionale posibilitatea de a evita o pronunţare pe o temă extrem de delicată, cum este sesizarea depusă de Florin Iordache pe tema completurilor specializate de 3 judecători de la instanța supremă.

El susține că CCR poate evita pronunțarea dacă analizează și dă o soluție favorabilă sesizării PNL privind articolul din Regulamentul Camerei Deputaților în baza căruia Iordache a depus cererea la Curtea Constituțională.

Preşedintele PNL mai spune că CCR trebuie să înţeleagă foarte clar că nu poate să accepte să acţioneze în interesul unui singur om - Liviu Dragnea - şi că are la dispoziţie sesizarea liberalilor.

În 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache anunţa că a sesizat CCR cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte pe tema completurilor specializate în corupţie. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, îşi delegase atribuţiile lui Florin Iordache.

Ulterior, la dezbaterile de la CCR din 10 aprilie, Florin Iordache a susţinut că Înalta Curte a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Preşedintele Înaltei Curţi, Cristina Tarcea, a arătat că Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Totodată, Tarcea i-a trimis preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că, la nivelul instanţelor supreme, doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie.

În 19 aprilie, CCR a amânat pentru a treia oară, pentru 20 mai, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie.

Data coincide cu cea stabilită de Curtea Supremă pentru dosarul în care Liviu Dragnea este judecat și pentru care a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. O decizie a CCR de admitere a sesizării lui Iordache ar putea duce la desființarea sentinței de condamnare și reluarea de la zero a procesului lui Dragnea.