Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat „Lista secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 26 mai 2019“. Spre deosebire de alte alegeri, la care a ieșit scandal din cauza cozilor la unele secții, acum guvernanții par a se fi întrecut pe sine. Sunt 441 de locații unde se poate vota, printre care multe biserici.
Ca rezident, trebuie solicitată în scris și la termen, scoaterea din registrul electoral local. Iar acest termen e foarte aproape de final. Potrivit unei precizări transmise de ministerul român al Afacerilor Externe, „toți cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, aflați în străinătate, indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul străin – domiciliați, rezidenți sau turiști – au dreptul să voteze”. „Conform legislației în vigoare, pentru a-și exercita dreptul de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, doar cetățenii români care sunt înscriși în listele electorale ale altor state membre UE trebuie să dea o declarație pe propria răspundere, potrivit căreia nu și-au exercitat dreptul de vot la același scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale este înscris.”
•Secții mai multe și mai mărunte
În comparație cu anul 2014, când au avut loc alegerile prezidențiale în România, la europarlamentarele de luna viitoare sunt 147 de secții de votare în plus. În 2014, lista cuprindea doar 294 de poziții. N-ar fi exclus ca aceste 441 de secții de votare, poate chiar mai multe, să fie validate și la prezidențialele din 2019. Vom mai vedea.
Cap de afiș pe lista cu secțiile de votare de peste granițe sunt țările europene unde, statistic, se află un număr mare de români: Italia (76), Spania (50), Regatul Unit (29), Republica Moldova (36). În Germania sunt listate 25 de secții de votare, cu adresele aferente. În 2014 au fost cinci, patru la Ambasadă și consulate, una la Consulatul onorific al României de la Stuttgart, care se află în sediul unei mari bănci.
În afară de reprezentanțele oficiale ale României (ambasadă, consulate), pe lista de acum avem categoria „altele“. Neștiind în ce fel de cadru va avea loc votul din 26 mai, m-am uitat la adresele pe net. Și astfel, am văzut că, în Germania, acestea corespund unor firme, unei biblioteci, unui restaurant pentru sportivi, unui teatru de amatori. Cele mai multe însă indică locația unor biserici ortodoxe, sau ortodoxe care își împart spațiul și timpul de slujbă cu biserici catolice germane. Prin urmare, alegerile europarlamentarilor români se vor desfășura, în diaspora, cu larga binecuvântare a Domnului.
•Reguli de luat în seamă
Atât despre secțiile de votare. Ce spune legea, privitor la exercitarea votului de către cetățenii UE, în Germania? Aceștia trebuie să figureze într-un registru electoral, în care sunt înscriși din oficiu, de către autoritățile germane, toți cetățenii germani și străinii cu statut de rezidenți. Dacă cetățeanul UE se află de peste trei luni în Germania și vrea să voteze la europarlamentare, poate să facă o cerere scrisă și înmânată personal, în original, la primăria localității de care aparține. Nu se acceptă cereri trimise pe fax sau e-mail.
Acest demers are scadența 5 mai 2019, adică cel târziu 21 de zile înainte de ziua alegerilor. Același termen și aceeași procedură sunt valabile pentru cei care vor să fie șterși din registrul electoral local, din țara de rezidență, și vor să voteze în țara de origine. Prin urmare, votul e unul singur: nu poți vota de două ori, și pentru candidații din țara UE de unde provii, și pentru cei din țara UE în care locuiești.
Între indicațiile din Regulamentul pentru alegerile europarlamentare 2019, publicate de site-ul oficial german bundeswahlleiter.de, se mai precizează că cetățenii și cetățenele Uniunii Europene, care vor să-i voteze pe europarlamentarii din țările de origine se pot adresa, pentru informații suplimentare privind legalitatea și procedura, reprezentanțelor oficiale ale acestor țări.
8
2
