Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că ambele întrebări propuse de președintele Iohannis pentru referendum implică revizuirea Constituției, iar dacă referendumul se validează parlamentarii trebuie să modifice Constituția, pentru că "asta este voința poporului și ei sunt obligați să o respecte". Și judecătorul Horațius Dumbravă, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, vorbește despre modificarea Constituției și spune că, dată fiind procedura complicată de revizuire, există riscul ca acest referendum să nu aibă un efect concret.
Judecător: Până la urmă, s-ar putea să nu existe un efect concret al referendumului
Judecătorul Horațius Dumbravă a comentat pentru HotNews.ro întrebările propuse de președintele Iohannis pentru referendumul din 26 mai, spunând că acestea sunt clare și reflectă dezbaterea pe justiție din ultimii doi ani.
El consideră că, dacă referendumul va fi validat, va fi dificil de aplicat rezultatul acestuia, pentru că implică revizuirea Constituției.
"Dincolo de faptul că este o acțiune politică, este foarte greu să îmi imaginez cum va fi pus în practică, pentru că, cel puțin pentru cea de a doua întrebare, este nevoie de modificarea Constituției. Din experiențele anterioare, este foarte greu să fie modificată Constituția, având în vedere procedura, care implică inclusiv Parlamentul. Până la urmă, s-ar putea să nu existe un efect concret al referendumului", afirmă judecătorul.
De asemenea, el consideră că un astfel de referendum "nu rezolvă mare lucru dacă justiția nu își va face o proprie evaluare".
Fostul președinte al CCR: Dacă referendumul se validează, parlamentarii să facă bine să modifice Constituția, nu să spună că nu se poate
Și fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că în situația validării referendumului convocat de președintele Klaus Iohannis va fi necesară revizuirea Constituției.
Argumente
Prima întrebare: Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?
Dacă astăzi s-ar face o lege de grațiere și o amnistie prin care s-ar spune că nu beneficiază cei condamnați pentru fapte de corupție nu ar fi nicio problemă, pentru că acum Constituția nu spune nimic despre asta. Dar dacă vii și spui că o anumită faptă nu poate fi grațiată sau amnistiată, limitezi drepturile din Constituție. Nici măcar președintele nu ar mai putea face grațiere pentru aceaste fapte, și atunci sigur că trebuie modificată Constituția.
A doua întrebare - Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca Ordonanțele de Urgență direct la Curtea Constituțională?
Articolul 115 din Constituție menționează condițiile și limitele în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Dacă se stabilește că într-un alt domeniu nu pot fi adoptate ordonanțe, deja se adaugă la Constituție.
Avertisment
Augustin Zegrean atrage atenția asupra primei întrebări, spunând că există riscul ca limitele de revizuire a Constituției să împiedice introducerea acestei interdicții.
Articolul 152 din Constituție prevede despre limitele de revizuire a Constituției: "Nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora".
"Atrag atenția că trebuie avut grijă în momentul în care se transpun în Constituție aceste întrebări. Astăzi președintele poate grația orice faptă, dar după această lege nu vor mai putea fi amnistiate sau grațiate faptele de corupție și atunci se pune întrebarea dacă aceasta nu este o afectare a drepturilor. În momentul în care se transpun în Constituție, întrebările, care sunt generale, pot fi nuanțate și asta trebuie să se facă, nu să vină Parlamentul să spună că nu se poate. Să facă bine să se poată!", afirmă Zegrean.
Procedură dificilă, dar nu imposibilă
Fostul președinte al Curții Constituționale spune că dacă referendumul este validat, parlamentarii trebuie să modifice Constituția, pentru că asta este voința poporului "și ei de-asta sunt acolo, să respecte voința poporului".
"Referendumul din 2009 privind Parlamentul unilateral nu a avut efect pentru că parlamentarii nu au vrut să modifice Constituția. Sigur că este greu să mai pretinzi de la acest parlament să modifice Constituția, dar Parlamentul ăsta va mai avea un an și ceva dupa adoptarea acestui referendum. Va veni un alt parlament și acela va trebui să țină cont de voința poporului, pentru că altfel ne jucăm de-a democrația, iar asta nu e democrație. Ar trebui scris în Constituție că dacă nu țin cont de voința poporului se dizolvă Parlamentul", a adăugat fostul președinte al CCR.
Condițiile de validare a unui referendum
Conform legii, condiţia pentru validarea unui referendum este ca la acesta să participe cel puţin 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale, iar aprobarea se face cu voturile a 25% dintre cei cu drept de vot.
Condițiile de validare a referendumului au fost modificate după ce în 2012, la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, consultarea publică nu a fost declarată validă de Curtea Constituţională. Până atunci, limita de participare era de 50%. Două referendumuri de revocare din funcție a președintelui României au eșuat pentru că nu s-a strâns numărul necesar pentru validarea acestuia.
5
4
