CCR a admis, marți, excepția de neconstituționalitate a articolului din Codul de procedură penală care exclude posibilitatea de a contesta soluția judecătorului de cameră preliminară privind începerea judecării faptellor și persoanelor pentru care a fost demarată urmărirea penală, potrivit Mediafax.
Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 341 alineatul (9) din Codul de procedură penală conține: „În cazul prevăzut la alin.(7) pct.2 lit.c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul şi intimaţii pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.”, potrivit unui comunicat remis Mediafax.
Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că "soluția legislativă cuprinsă în art.341 alin.(9) din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară cu privire la dispoziția de începere a judecăţii referitor la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, pronunțată în temeiul art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) din Codul de procedură penală, este neconstituțională".
De asemenea, Curtea a declarat neconsituțională prevederea din Codul de procedură penală prin care măsurile de protecție a martorului se mențin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat. În același timp, a declarat constituționale următoarele alineate din Codul de procedură penală: "procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate" și "procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora".
În ședința de marți, Curtea a admis, condiționat, și excepția de neconstituționalitate care privește că "dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea".
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei. Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional, întrucât a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, s-a pronunțat şi asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art.377 alin.(4) teza întâi din Codul de procedură penală, potrivit cărora «Dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă.[...]»", arată reprezentanții CCR.
