Înalta Curte de Casație și Justiție este competentă să se pronunțe asupra obiectivității, temeiniciei și legalității rechizitoriului Secției Parchetelor Militare în dosarul Revoluției, spune Parchetul General. Precizările au fost făcute joi, în contextul în care Andrei Ursu, fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, alături de 11 personalităţi, i-au trimis procurorului general Augustin Lazăr o scrisoare deschisă în care îl întreabă de ce lipsesc din dosarul Revoluţiei, trimis recent instanţei, tocmai securiştii care au tras în mulţime în decembrie 89.
"Pentru realizarea unei complete edificări asupra situației de fapt existente în intervalul de timp 16 - 31 decembrie 1989 (...) urmărirea penală efectuată în dosarul nr. 11/P/2014 (dosarul revoluției - n.r.) a avut în vedere inclusiv studiul intitulat <
Reprezentanții Parchetului General mai spun că instanța supremă este competentă să se pronunțe asupra obiectivității, temeiniciei și legalității rechizitoriului Secției Parchetelor Militare în dosarul Revoluției.
Precizările sunt făcute în contextul în care Andrei Ursu, fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, alături de 11 personalităţi, printre care Vladimir Tismăneanu, istoricul Mădălin Hodor și politologul Cristina Pîrvulescu, i-au adresat o scrisoare publică procurorului general Augustin Lazăr și conducerii Secției Parchetelor Militare în care întreabă de ce lipsesc din rechizitoriul Revoluției, trimis luni la instanță, exact securiștii care au tras la Revoluție.
"Cu stupefacţie am observat că din acest rechizitoriu lipsesc cu desăvârşire principalii vinovaţi pentru cele peste 1.200 de victime ale Revoluţiei – respectiv membrii Departamentului Securităţii Statului. Din cercetarea arhivelor C.N.S.A.S. şi a unui număr semnificativ de declaraţii ale martorilor am putut constata că există un bogat material istoric şi suficiente probe juridice (documente şi mărturii), care incriminează profund şi covârşitor Securitatea. O parte din aceste probe au fost prezentate detaliat în decembrie anul trecut, în Noua Revistă de Drepturile Omului, în studiul extins: <
"Dincolo de cele 3.330 de volume trimise în instanţă, întrebarea rămâne, cine a tras în noi după 22? Există memoria colectivă, filmele cu uslaşiii care purtau trei rânduri de haine, trăgând din case conspirative, gloanţele de calibrul 5.62 extrase din victime, din arme care conform probelor pe care le avem la dispoziţie, rezultă că se aflau în dotarea exclusivă a Securităţii – filmate şi acestea, mărturiile medicilor, ale familiilor victimelor şi ale participanţilor. Poporul român nu poate fi acuzat astăzi nici de psihoză, nici de o fantasmă sau amnezie colectivă. A pretinde că securiştii (luptătorii U.S.L.A., Direcţia a V-a şi ai altor unităţi) care au iniţiat actele de teroare şi diversiune începând din 22 decembrie 1989 nu ar fi existat, în pofida probelor enumerate, a legislaţiei represive şi a rolului instituţional al D.S.S., este, în cel mai bun caz, o miopie juridică. Cu siguranţă, nu un adevăr juridic", mai arată semnatarii scrisorii transmise procurorului general.