Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa, luni, sentinţa definitivă în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă, în procesul privind retrocedarea ilegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.
În ultimul cuvânt în fața judecătorilor, liderul ALDE a catalogat întreg procesul ca fiind o înscenare.
"Consider că acest proces în care am fost antrenat este o înscenare ca urmare a recomandărilor făcute în MCV, ca rezultatele luptei împotriva corupției să se soldeze cu “big fish”. Datorită pozițiilor pe care le-am avut sau le dețin fac parte din această categorie. Au încercat să mă târască într-un proces de corupție, nu au avut alte elemente, au încercat cu evaziunea fiscală, ar fi fost simplu pentru procurori să vadă că acea presupusă tranzacție nu a fost în realitate făcută. Au încercat să sugereze că eram la curent cu acea tranzacție. În 2008 aveam o agendă suficientă ca să am grijă și de cabinetul soției", a spus Călin Popescu Tăriceanu, în fața judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La rândul său, procurorul DNA a cerut, la ultimul termen, din 25 martie, rejudecarea procesului.
"Dispuneți casarea sentinței penale 318 din 2018 și rejudecați având în vedere că instanța de fond nu s-a pronunțat pe fapta pentru care a fost trimis în judecată (...) Sunt întrunite în cauză elementele de mărturie mincinoasă, nu cum instanța de fond a refuzat să cerceteze. (...) Vă solicităm să dispuneți casarea cu trimitere spre judecare. Judecătorii de fond nu s-au pronunțat cu privire la actul de sesizare. Ar fi o încălcare a dreptului de apărare al inculpatului și al Parchetului", a declarat procurorul DNA, în fața instanței, potrivit Agerpres.
În 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Procurorii afirmă că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
0
25
