În România nu mai este recunoscută domnia legii, adică un sistem judiciar independent şi un sistem de urmărire penală independent, iar politizarea instituţiilor şi a proceselor este foarte periculoasă, spune, într-un interviu acordat HotNews.ro, comisarul european pentru justiție Vera Jourova. Ea consideră că România a lucrat foarte bine la reformele în justiție până în ianuarie 2018, când lucrurile au luat o altă turnură şi au început să meargă într-o direcţie greşită.

Vera Jourva, comisarul european pentru Justiţie şi ConsumatoriFoto: Hotnews

Adoptarea ordonanțelor de urgență pe codurile penale și contestația în anulare ar împinge România spre declanșarea Articolului 7, adică suspendarea dreptului de vot în parlamentul European, mai spune oficialul de la Bruxelles.

Comisarul european a declarat că România a lucrat foarte bine la reforma justiţiei până în ianuarie anul trecut, dar de atunci lucrurile au luat o altă turnură. "Au fost câteva schimbări ale legii legate de sistemul judiciar şi de urmărire penală pe care noi le vedem defavorabile. Şi principiul este în ţările membre trebuie recunoscută domnia legii şi asta înseamnă un sistem judiciar independent şi un sistem de urmărire penală independent. Şi asta nu mai vedem în România, iar politizarea instituţiilor şi a proceselor este foarte periculoasă", a mai spus Vera Jourova.

Pe scurt:

  • Despre situaţiei justiţiei din România. În ultimul raport foarte cuprinzător din ianuarie anul trecut, am făcut recomandări concrete care puteau fi realizate, iar România a lucrat foarte bine la reforme până la acel moment. Şi apoi, dintr-o dată, lucrurile au luat o altă turnură şi au început să meargă într-o altă direcţie, pe care noi o numim direcţie greşită. Au fost câteva schimbări ale legii legate de sistemul judiciar şi de urmărire penală pe care noi le vedem defavorabile.
  • Despre cele două ordonanţe de urgență pregătite de Guvern pe Codurile penale și contestația în anulare. Ne-am exprimat foarte clar că aceste două ordonanţe de urgenţă vor creşte îngrijorarea noastră. Eu folosesc acum un limbaj diplomatic, dar nu vrem să vedem aceste ordonanţe adoptate, pentru că situaţia se va înrăutăţi.
  • Despre activarea Articolului 7. Dacă vedem încălcarea statului de drept, va trebui să o facem. Nu vreau să spun că va fi cazul României, dar aceste două ordonanţe vor împinge ţara aproape de acest lucru.

Interviul integral:

HotNews.ro: Doamnă comisar Vera Jourova, spuneţi-ne ce legătură există între declanşarea articolului 7 şi MCV? E condiţionată declanşarea articolului 7 de suspendarea MCV-ului?

Vera Jourova: Conexiunea este că sunt între legile europene. Acestea sunt două instrumente diferite care se adresează unor probleme similare. După cum ştiţi, MCV-ul a început înainte de aderarera României la Uniunea Europeană ca standard pe care Uniunea Europeană l-a stabilit. Este fantastic să aderi la Uniunea Europeană, dar încă sunt multe de făcut în sistemul judiciar, în sistemul de urmărire penală, în special în lupta cu corupţia şi cu frauda financiară. Guvernul României s-a angajat să facă aceste lucruri. Când am preluat această poziţie în 2014, am văzut multă frustrare din partea românilor care considerau că au făcut totul în privinţa MCV şi că lucrează la reforma justiţiei, că au rezultate pozitive şi sistemul de urmărire penală merge bine, deci de ce MCV-ul continuă? Noi tot timpul am spus că încă sunt lucruri de făcut. Iar în ultimul raport foarte cuprinzător, din ianuarie anul trecut, am făcut recomandări concrete care puteau fi realizate, iar România a lucrat foarte bine la reforme până la acel moment. Şi apoi, dintr-o dată, lucrurile au luat o altă turnură şi au început să meargă într-o altă direcţie, pe care noi o numim direcţie greşită. Au fost câteva schimbări ale legii legate de sistemul judiciar şi de urmărire penală, pe care noi le vedem defavorabile. Şi principiul este că în ţările membre trebuie recunoscută domnia legii şi asta înseamnă un sistem judiciar independent şi un sistem de urmărire penală independent. Şi asta nu mai vedem în România, iar politizarea instituţiilor şi a proceselor este foarte periculoasă.

HotNews.ro: Ce se va întâmpla dacă Guvernul va adopta cele două ordonanţe de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale și contestația în anulare?

Vera Jourova: Ne-am exprimat foarte clar că aceste două ordonanţe de urgenţă vor creşte îngrijorarea noastră. Eu folosesc acum un limbaj diplomatic, dar nu vrem să vedem aceste ordonanţe adoptate pentru că situaţia se va înrăutăţi. Ne-am exprimat poziţia foarte clar în această privinţă şi acum vrem să vedem ce se va întâmpla şi apoi vor veni şi reacţiile. Aţi întrebat despre legătura dintre MCV şi articolul 7 - acestea sunt uneltele pe care noi le avem pentru statele membre. Aceste unelte nu sunt inventate de Comisie, a fost stabilit mai demult că vor fi unelte pe care le putem folosi şi mecanisme pe care le vom declanşa pentru încălcare sistemică a statului de drept - aceasta este definiţia articolul 7. Deci va trebui să evaluăm situaţia în cazul în care cele două ordonanţe vor fi adoptate şi vom decide ce vom face.

HotNews.ro: Ce ar putea determina, concret, activarea articolului 7?

Vera Jourova: Este foarte clar că, după cum am văzut, dezolvarea pozitivă este descrisă în raportul MCV de anul trecut, este descrisă în raportul Comisiei de la Veneţia. De asemenea, mai este şi ceea ce în diverse stadii ale statului de drept ar trebui admis de statele membre şi ce înseamnă concret pentru România. Ceea ce ar trebui să se întâmple este foarte clar - ceea ce se întâmplă înainte ca Articolul 7 să fie activat, aşa cum văzut în cazul Poloniei. A fost dialogul, un dialog intens după ce Polonia a început să facă reforma justiţiei pe care noi am văzut-o ca primejdioasă pentru imparţialitatea şi independenţa sistemului de justiţie, deci a trebuit să acţionăm atunci când început să facă reformele şi să adopte legile. Am făcut recomandări care nu au dus nicăieri în Polonia, fără niciun fel de îmbunătăţire, deci atunci am activat Articolul 7. În cazul oricărei alte ţări, când vom vedea că statul de drept are de suferit, vom avea un dialog intens, pentru că nu este o situaţie uşoară nici pentru Comisia Europeană. Avem atât de multe probleme de rezolvat în Uniunea Europeană, o mulţime de ameninţări externe, multe lucruri care trebuie rezolvate în Uniunea Europeană. Deci am vrea să vedem că principiile Uniunii Europene sunt respectate în toate statele membre şi nu este o plăcere pentru Comisia Europeană să declanşeze Articolul 7. Dar dacă vedem încălcarea statului de drept, va trebui să o facem. Nu vreau să spun că va fi cazul României, dar aceste două ordonanţe vor împinge ţara aproape de acest lucru.

HotNews.ro: Ce relevanţă are ameninţarea cu declanşarea Articolului 7 dacă pentru suspendarea dreptului de vot al unui stat este nevoie ca majoritatea statelor membre să-şi dea acordul? Avem cazul Poloniei şi al Ungariei care au spus că nu vor vota pentru suspendarea dreptului de vot.

Vera Jourova: Procesul în sine are sens. Suspendarea dreptului de vot are loc în ultimă instanţă. Dar noi vrem să obţinem schimbarea abordării statelor membre. Interesul nostru primar nu este să suspendăm dreptul la vot al statelor membre. Comisia vrea să vadă că statele respectă din nou statul de drept. De aceea, procesul este foarte important, există un dialog continuu. La un moment dat al procesului, pentru declanşarea Articolului 7 invităm statele membre să spună cum văd ele parametrii statului de drept şi cum vor trebui încurajate în statele membre şi în ce măsură problemele cu statul de drept dintr-o ţară duc la scăderea încrederii în acest stat din partea celorlalte state. Acest lucru este un factor foarte important. Avem nevoie de o încredere foarte puternică unii în ceilalţi în privinţa sistemului judiciar, pentru că avem sistemul de recunoaştere a deciziilor principale. Cum pot unele state care nu au încredere în celelalte să le recunoască deciziile altui stat? Şi este problematic pentru cetăţenii care călătoresc peste tot. Deci procesul este important. Cum am spus, nimeni nu doreşte să activeze Articolul 7 în mai multe cazuri, dar dacă este inevitabil vom face acest lucru.

HotNews.ro: Preşedintele României propune un referendum prin care oamnii să-şi exprime opinia faţă de justiţie. Cât de relevant este în această situaţie?

Vera Jourova: Ar putea să fie o contribuţie interesantă pentru dezbaterea publică privind modul în care sistemul judiciar ar trebui să funcţioneze în beneficiul românilor, pentru că acest lucru este important. Vin în România destul de des şi văd cum standardul de viaţă a crescut, dar văd şi cum mulţi oameni, la fel ca în alte ţări, trăiesc încă în sărăcie şi au mari probleme financiare. Cum se pot împăca oamenii cu această situaţie când cazuri de corupţie vor fi iertate cu ajutorul justiției? Aş vrea să văd dreptate elementară şi justiţie în toate statele membre, astfel încât oamenii să aibă încredere în instituţii, inclusiv în justiţie. Dacă în România va avea loc un referendum, sunt sigură că discuţiile publice nu vor fi despre problemele legale. Desigur că vor exista şi nişte dezbateri între experţi, dar probabil că vor fi discuţii despre dreptatea elementară şi încredere elementară în instituţiile sistemului juridic şi de urmărire penală. Şi poate aduce rezultate pozitive pentru că oamenii vor vorbi mai multe despre aceste lucruri şi vor înţelege de ce este important pentru fiecare cetăţean.

HotNews.ro: Ştiţi că desemnarea procurorului european se află într-un blocaj. Cât de importantă este desemnarea procurorului general până la alegerile europarlamentare?

Vera Jourova: Este important ca munca în biroul procurorului european să înceapă anul viitor cu rapiditate, pentru că avem planuri realiste şi un calendar bine stabilit pentru numirea unui procuror european şef în prima parte a acestui an. Deci avem nevoie să vedem persoana aleasă, numită şi să înceapă să lucreze.

Ce şanse are doamna Kovesi dacă se amână numirea după alegerile europene?

Vera Jourova: Încă are şanse mari. Parlamentul European votează pentru ea. Nu vreau să speculez cu privire la acest lucru, dar aş vrea să văd că procesul continuă, de aceea nu vreau să văd obstacolele din partea părţii române.