Augustin Lazăr a respins din nou vineri acuzațiile potrivit cărora ar fi fost lucrător sau colaborator al Securității, subliniind că acest lucru a fost deja stabilit de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Asta, după ce CNSAS a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr în contextul acuzațiilor din spațiul public, potrivit cărora ar fi făcut parte dintr-o comisie care la mijlocul anilor '80 a refuzat eliberarea unui disident anticomunist. Acesta a mai spus că ”drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea”, în contextul candidaturii pentru un nou mandat de procuror general.
„În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate”, arată o postare a Ministerului Public pe Facebook.
Procurorul general subliniază că drama deținuților politici este folosită pentru a fi denigrat în contextul candidaturii sale pentru un nou mandat de procuror general.
”Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, scrie Lazăr.
Augustin Lazăr mai spune că nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii, având în acest sens şi o decizie a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
"Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii judeţene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept preşedintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiţionate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligaţie de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securităţii prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr.24/2008 în considerarea aparenţei instituţionale. Noţiunile de lucrător al Securităţii şi colaborator al Securităţii sunt clar definite în art. 2 lit. a) şi b) teza I şi teza finală din OUG nr. 24/2008, ceea ce presupune: calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau Miliţiei, cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit care a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale. Adică trei condiţii cumulative: apartenenţă instituţională (Securitate sau Miliţie); o anumită calitate (ofiţer, subofiţer sau ofiţer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale. Calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor", precizează Lazăr.
Germina Nagâţ, membru în Colegiul CNSAS şi fostă directoare a Departamentului pentru Investigaţii, a declarat pentru Europa Liberă că Augustin Lazăr a primit decizie de necolaborare cu Securitatea în 27 februarie, iar verificarea a fost riguroasă. Ea spune că reverificarea procurorului general nu va duce la nimic, întrucât categoria persoanelor care în exercitarea atribuţiilor de serviciu au încălcat drepturile omului nu mai există, a fost scoasă din lege.
12
4
