Activitatea de urmărire penală și implicit capacitatea de a-i trage la răspundere penală pe cei care au comis infracțiuni ar fi afectată substanțial dacă ar intra în vigoare modificările la Codurile penale și proiectul de OUG privind contestația în anulare, avertizează Parchetul General.
Potrivit Ministerului Public, procurorul general Augustin Lazăr a transmis joi ministrului Justiției, Tudorel Toader, observațiile procurorilor din Parchetul General privind propunerile de modificare a legislației penale (Codul Penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, proiectul de act normativ privind contestația în anulare).
Parchetul General spune că, dacă aceste modificări ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanțial activitatea de urmărire penală și implicit capacitatea de a-i trage la răspundere penală pe cei care au săvârșit infracțiuni.
Observațiile Parchetului General
- Singurele texte care impuneau modificări ca urmare a transpunerii unor directive sunt art. 112 indice 1 din Codul penal și art. 557 din Codul de procedură penală.
- Exceptând textele menționate, celelalte modificări propuse nu reclamă vreo urgență. Dimpotrivă, unele dintre modificările propuse constituie veritabile schimbări de principiu ale soluțiilor legislative, opțiuni noi de politică penală care sunt incompatibile cu regimul urgent al măsurilor ce pot fi adoptate în procedura de urgență.
- Efectul cumulat al unora dintre modificările aduse în materia răspunderii penale, precum și al acestor modificări ce prevăd un regim general mai redus al sancțiunilor din noul Cod penal, conduce la înlăturarea efectului disuasiv al legii penale în general și la dificultatea efectuării urmăririi penale în cauze cu caracter grav.
Modificările nu transpun deciziile Curții Constituționale, dimpotrivă, unele contravin chiar acelor decizii ale Curții a căror transpunere, probabil, se dorește.
Exemple:
- modificarea propusă la art. 21 din Codul de procedură penală, care nu rezolvă problema participării persoanei responsabile civilmente în procedura de cameră preliminară (cerință rezultată din decizia CCR nr. 257/2017);
- modificarea privind contestația în anulare, care contravine dispozițiilor explicite ale Deciziei Curții Constituționale nr. 685/2018 privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte;
- modificările propuse în legătură cu conținutul dreptului la tăcere al persoanei acuzate, contrar jurisprudenței CCR, care permite doar creșterea, și nu coborârea standardelor naționale în materia drepturilor omului;
Parchetul General mai spune că unele modificări nu pot intra în vigoare fără a fi însoțite de norme tranzitorii.
Exemple:
- modificările în materia confiscării extinse
- modificările privind conținutul și efectul circumstanțelor atenuante
- cele privind introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente
- excepțiile de necompetență
Articolul 154 -Termenele de prescripție a răspunderii penale
Forma propusă: La articolul 154, alineatul (1), literele b) și c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
- „b) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;
- c) 6 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;”
Observații privind modificările aduse textului:
- modificarea constituie o schimbare de politică penală, incompatibilă cu regimul urgent al măsurilor ce pot fi adoptate în procedura de urgență;
- modificarea nu este reclamată de vreo decizie a Curții Constituționale;
- rezultatul acestei modificări analizat prin raportare la altele propuse în materia răspunderii penale, precum și la regimul general mai redus al sancțiunilor din noul Cod penal constă în înlăturarea efectului disuasiv al legii penale în general și în creșterea dificultății în efectuarea urmăririi penale în cauze care au ca obiect infracțiuni deosebit de grave.
Articolul 155 - Întreruperea cursului prescripției răspunderii penale
Forma propusă:
- (1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal. (conform CP actual)
- (2)După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.
- (3) Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 154 este depășit cu încă jumătate.
- (4) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale, cu respectarea dispozițiilor alin. (3).”
Observații privind modificările aduse textului:
- modificarea constituie o schimbare de politică penală, incompatibilă cu regimul urgent al măsurilor ce pot fi adoptate în procedura de urgență;
- modificarea nu este reclamată de vreo decizie a Curții Constituționale.
Documentul cu observațiile Ministerului Public
0
0
