Lazăr a răspuns luni că nu poate confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă, ”având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum și imposibilitatea consultării unor documente originale care să probeze situația evocată”. De asemea, acesta a subliniat că, în perioada 1985 – 1986, a activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care a îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare condiționată. Cu toate acestea, rolul comisiei nu era, subliniază Lazăr, de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969, respectiv îndeplinirea unei fracții minime obligatorii din pedeapsa ce se executa și inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară.
Augustin Lazăr: Resping categoric afirmațiile nefondate potrivit cărora aș fi făcut poliție politică
Lazăr a răspuns luni că nu poate confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă, ”având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum și imposibilitatea consultării unor documente originale care să probeze situația evocată”. De asemea, acesta a subliniat că, în perioada 1985 – 1986, a activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care a îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare condiționată. Cu toate acestea, rolul comisiei nu era, subliniază Lazăr, de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969, respectiv îndeplinirea unei fracții minime obligatorii din pedeapsa ce se executa și inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară.

Etapa a doua a vaccinării împotriva COVID-19: Cine are dreptul să se vaccineze în această etapă, când și cum te poți programa. Înființarea centrelor de vaccinare, în continuare în aer
Vom călători în UE doar cu „pașaport de vaccinare”? Precedentul „Carnetului Galben”
De ce Dacia intră într-o nouă etapă datorită SUV-ului Bigster și de ce apropierea de Lada nu ar trebui să ne sperie
Cum vrea Guvernul să elimine haosul liberalizării pieței energiei / Consumatorii vor putea primi reduceri de preț, până în iulie, de la furnizorii de ultimă instanță - Proiecte
EXCLUSIV Moștenirea Gabrielei Firea: Ce salarii au directorii și angajații companiilor municipale Ep. II
Sunt platiti din banii reciclati ai fostei securitati.
Alaturi de preoti, primari, secretari de partid de la cel mai jos nivel pornind, militieni, procurori, judecatori, avocati, notari, unii profesori, doctori etc. fscesu vrand nevrand politie politica.
Asa ca degeaba bate oricare din gura ca nu!! Ca nu !!! 80% din cei care au trecut de 52-55 de ani au facut pentru politie politica- iar 20% erau agenti racolati.
Procuroti, judecatorii si miltienii 100% .
Da' ce stie unu; ca tine ce e aia rusine? Asa ca nu, nu-ti scriu "Sa-ti fie rusine te". Lui tudorica lingaul fara frica nu i-ai pus un "Rusine". Fireste ca nu, e borfas de-al tau.
"..................................................
Coleg de detentie cu Iuliu Filip a fost si disidentul Radu Filipescu, care a explicat pentru Ziare.com cum stateau in realitate lucrurile:
"Nu ne intalneam cu procurorul. In comisii nici nu stiu ce se intampla. Noi habar nu aveam de comisii locale, nici nu primeam actele. Pentru detinutii politici de la Bucuresti era un anumit procuror tot timpul, se numea Stefanescu, la Aiud nu stiam sa fie un procuror anume care sa raspunda de noi".
Radu Filipescu remarca un lucru interesant: "CI-stul (ofiterul de securitate - n.red.) de la Aiud stabilea tot ce era legat de detinutii politici, probabil impreuna cu seful de la Cercetari penale de la Bucuresti, Vasile Gheorghe. Pe CI-st il chema Lazar, era colonel. In interviul dat pentru dna Hossu Longin, Iuliu Filip se referea la colonelul Lazar. Acela avea 50 de ani pe vremea aceea.
Aveam seful de sectie, un maior de militie Lascu, si cel care decidea la noi era Lazar CI-stul, aflat in legatura cu cei de la Bucuresti. Cei locali nu aveau putere de decizie. Pe unii ii elibera mai devreme, pe unii ii tinea la maximum, dar asta era decizia Securitatii de la Bucuresti".
Un alt fost detinut politic, Dinu Zamfirescu, declara la Antena 3 ca procurorii nu calcau in penitenciar, nu aveau contact cu detinutii.
Asadar, comisia de liberare conditionata din penitenciar nu decidea nimic, ci aplica doua criterii precise, matematice, unor dosare, pentru ca intalnirea cu oamenii nu avea loc. Pentru detinutii de drept comun, majoritari, lucrurile erau simple, conform procedurii."
De acolo isi iau informatiile , mai mult nu sunt in stare.
Sa cauti singur, sa citesti, sa analizezi, necesita munca si bineinteles mai mult de 2 neuroni ( cati le-au ramas unora dupa nunta) .
Il auzim pe Vadim strigand isteric din mormant prin vocea proaspetei mirese.
Vorbeste Vasilescu Olguta despre dizidentii politici si politie politica..
Din cate am citit ( bineinteles nu pe luju.ro) cine critica politica represivă a Partidului Comunist nu prea avea sanse de eliberare odata ajuns in inchisoare.
Unde au gasit o asemenea exceptie?
Au cautat mult?
Adica la Procurorul de 30 de ani (in 1986) seful direct ii da urmatoarele sarcini:
1) Se ia registul disciplinar al gardienilor in care zice comportarea in puscarie a fiecarui detinut.
2 ) Se verifica daca perioada din detentie a detinutului este suficienta pentru a fi incadrat in art. 59-60 Cod Penal pentu Eliberare Conditionata.
Si se fac treburile astea la toata gramada de fise ale detinutilor din puscaria Aiud din anul 1986: violatori, gainari, spargatori, speculanti etc , printre ei si un dizident condamnat.
Si rezulta 2 gramezi de fise: una care merge pentru Hotarare Judecatoreasca de Eliberare sau nu, iar alta gramada care nu merge din start la Judecatorie pentru ca incalca art. 59-60 Cod Penal Comunist.
Deci daca Augustin Lazar punea fisa Dizidentului in gramada care mergea la Judecatorie atunci comitea fapta de Incalcare a Atributilor de Serviciu, pedepsita in alt Cod Penal sau Civil.
,, Starea de fapt: In ultima perioada a purtat discutii dusmanoase la adresa RSR si a redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat si unor organe oficiale.
A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizand 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid si de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioara, atitudine necuviincioasa fata de cadre, incalcarea regulilor cu privire la scrierea corespondentelor. Pentru comportarea necorespunzatoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca detinutul sa execute 12 luni din pedeapsa in regim restrictiv. (…) Nu a dat dovezi temeinice de indreptare”.
Eu zic ca fata de ce era in Gulagul rusesc Ceausescu s-a purtat cu mare generozitate cu Filip Iulius. Nu cred ca in Gulagul Sovietic apucai sa fi condamnat de 5 ori la ,,izolare" pentru:
1) ,,injurii la adresa organelor de partid si de stat ",
2) ,,nerespectarea regulilor de ordine interioara"
3) ,,atitudine necuviincioasa fata de cadre."
Pentru asa ceva se impusca pe loc in Gulag.
Deci, categoric, Augustin Lazar nu avea de ce sa-l ajute cu ,,Recomandarea Eliberarii Conditionate".
Sa nu uitam ca la o Condamnare Initala de 8 ani de inchisoare s-a redus deja cu 1/3 la 5 ani si 4 luni. A face o Reducere Suplimentara nu avea nici o logica pentru nivelul politic-social al Romaniei Comuniste din anul 1985.