Eurodeputații au votat marți în favoarea renunțării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primăvară și în toamnă începând cu 2021. Țările europene care decid să mențină permanent ora de vară vor face ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard (ora de iarnă) își vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.
Acestea sunt principalele prevederi ale proiectului de lege adoptat de eurodeputați cu 410 voturi "pentru", 192 "împotrivă" și 51 de abțineri.
Parlamentul susține astfel propunerea Comisiei de renunțare la schimbarea sezonieră a orei, însă au votat pentru amânarea intrării în vigoare pentru 2021, în loc de 2019.
Protecția pieței unice
Eurodeputații doresc, de asemenea, ca statele membre să se coordoneze în așa fel încât să nu existe impact negativ asupra pieței unice ca urmare a deciziilor de aplicare a orei de vară sau de iarnă pe teritoriul UE.
Dacă va observa că deciziile privind ora pot afecta în mod semnificativ sau permanent funcționarea în bune condiții a pieței unice, Comisia va putea introduce o propunere de amânare a intrării in vigoare a directivei cu maximum 12 luni.
Pașii următori
Textul adoptat reprezintă poziția Parlamentului pentru negocierile cu miniștrii UE în vederea adoptării formei finale a normelor propuse.
Majoritatea europenilor, inclusiv românii, au cerut să se renunțe la schimbarea orei de două ori pe an
În februarie 2018, Parlamentul European a cerut Comisiei să evalueze directiva privind schimbarea sezonieră a orei și să facă propuneri de modificare a acesteia dacă este cazul.
În urma acestei evaluări, care a strâns 4,6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbările orare, Comisia a făcut propunerea care trebuie acum aprobată de Parlament și Consiliu.
Anul trecut, majoritatea europenilor (84%) care au participat la o consultare publică a Comisiei Europene privind ora de vară au votat în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an. Aceeași preferință a fost înregistrată și în rândul respondenților din România, care au optat pentru renunțare în proporție de 78%.
Majoritatea statelor membre au o tradiție îndelungată în ceea ce privește sistemele de schimbare a orei, multe dintre acestea datând din perioada îndepărtată a Primului Război Mondial și a celui de-al Doilea Război Mondial sau din perioada crizei petrolului din anii 1970.
Din anii 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative prin care toate statele membre s-au pus de acord să-și coordoneze modalitățile de schimbare a orei, renunțând la sistemele naționale divergente.
Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie. Scopul normelor UE nu a fost armonizarea regimului orar în UE, ci rezolvarea problemelor generate, în special în sectorul transporturilor și în cel al logisticii, de aplicarea necoordonată a schimbărilor orei de-a lungul anului. În paralel cu sistemul orei de vară în Uniunea Europeană, statele membre au trei zone de fus orar sau ore standard. Decizia privind ora standard ține de competența națională.
9
0
