Cătălina Curceanu, cercetătoare de top în domeniul fizicii nucleare, stabilită de 20 de ani în Italia, vorbește, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre posbilităţile pe care le au în ţară românii care lucrează în domenii ştiinţifice şi despre ce ar putea face statul român ca să împiedice fenomenul dramatic al emigrării. Ea spune că, în primul rând, este nevoie de o şcoală care să fie preţuită şi respectată, inclusiv prin salarii mai mari, care să-i atragă pe cei mai buni spre cariera de profesor, iar respectul pentru școală și educație trebuie să vină în primul rând de la politicieni, ceea ce nu se întâmplă în România.

Catalina CurceanuFoto:

Cătălina Curceanu este prim-cercetator la Institutul Național de Fizică Nucleara (INFN) din Italia (Roma), unde coordonează o echipă internaţională formată din 20 de cercetători. Originară din Sfântu Gheorghe, a studiat Fizică la Bucuresti, apoi s-a specializat în Elveția, colaborând la proiectul Obelix. A coordonat două proiecte de avangardă în fizica nucleară - experimentele DEAR şi SHiDDHARTA. A organizat numeroase conferințe internaționale și este autor și/sau coautor a peste 150 de publicații în reviste internaționale. În 13 martie, la Roma, ea a fost decorată cu ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, distincţie oferită de preşedintele Klaus Iohannis. În urmă cu doi ani, 2017, românca a primit cel mai prestigios premiu la nivel mondial dedicat femeilor cercetătoare din domeniul fizicii - premiul "Emmy Noether”, acordat de către Societatea Europeană de Fizică.

Am discutat cu cercetătoarea Cătălina Curceanu despre posbilităţile pe care le au în ţară românii care lucrează în domenii ştiinţifice şi despre ce ar putea face statul român ca să împidice fenomenul dramatic al emigrării.

HotNews.ro: Cum sunt priviţi cercetătorii români în Italia şi, în general, în lume?

Cătălina Curceanu: Cercetătorii români sunt foarte apreciati oriunde în lume, inclusiv în Italia. O dovadă este şi faptul că am ajuns să conduc un grup de circa 20 de persoane aici, la laboratorul naţional din Frascati (Institutul Naţional de Fizică Nucleară). Din grupul meu fac parte stabil alţi trei români, alături de italieni şi cercetători din alte ţări.

Hotnews.ro: V-aţi gândit să vă întoarceţi în România?

Cătălina Curceanu: Nu, la ora actuală programul meu de cercetare se desfăşoară în Italia cu grupul meu, deci nu mă gândesc să mă întorc în România. Avem proiecte pentru următorii ani, atât cu experimente de fizică nucleară în Italia (la acceleratorul DAFNE), cât şi în Japonia (la J-PARC). De asemenea, desfăşurăm experimente de fizică cuantică, la laboratorul subteran de la Gran Sasso şi în cadrul unui proiect European de tip FET (TEQ).

HotNews.ro: La Măgurele se desfăşoară un proiect realizat cu fonduri europene cu rezultate recunoscute la nivel mondial în domeniul fizicii nucleare...

Cătălina Curceanu: Da, colaborez pe această linie cu România, în special cu IFIN-HH (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubeide" - n.red.) de la Măgurele şi mi-ar face mare plăcere să extind colaborarea şi cu alte institute şi universităţi din ţară.

Hotnews.ro: Ce ar putea face România pentru a fi competitivă în domenii de top?

Cătălina Curceanu: În primul rând, e nevoie de o şcoală care să fie preţuită şi respectată, inclusiv prin salarii mai mari, care să-i atragă pe cei mai buni spre cariera de profesor. Vorbesc de respect pentru şcoală şi în ceea ce priveşte educaţia, în general, care trebuie să vină în primul rând de la politicieni. Este nevoie de investiţii sistemul public de educaţie şi investiţii mai mari în cercetare. Doar aşa se poate promova atragerea cercetătorilor străini în România.

Pentru a face acest lucru, ne trebuie un sistem de selecţionare a proiectelor, cu comisii internaţionale prestigioase. Astfel se garantează selecţionarea celor mai competitive proiecte. Din păcate, azi nu este aşa! Un alt lucru prioritar este crearea unei alianţe între industrie şi cercetare, între dezvoltarea tehnologică şi cercetare - cu posibilitatea de a inventa, breveta şi aplica invenţiile, cu oferte avantajoase pentru tineri.

Hotnews.ro: Ce se poate face pentru a opri fenomenul "brain drain”, emigrarea tinerilor cu potenţial, a profesioniştilor?

Cătălina Curceanu: Problema nu este ca tinerii să nu mai plece, ci aceea de a avea un echilibru între tinerii care pleacă şi tinerii atraşi în România din alte ţări. Este normal - mai ales în cercetare - să îţi desfăşori activitatea în diverse ţări. Doar acest echilibru poate menţine un nivel înalt de competitivitate al unei ţări şi asigura dezvoltarea ei.