Cele trei asociații ale magistraților care au criticat modificarea legilor justiției și Ordonanța 7, inițiind proteste ale judecătorilor și procurorilor, critică modul în care Guvernul este reprezentat în comisia mixtă cu Comisia Europeană pentru discutarea recomandărilor din MCV, afirmând că magistrații sunt ignorați. Reprezentanții celor trei asociații spun că orice discuții organizate în comisii mixte nu pot fi purtate de funcționari guvernamentali de rang secundar, fără legătură cu sistemul judiciar, și nici nu pot ignora participarea magistraților români, cât timp obiectivele de referință ale MCV, definite la momentul aderării și obligatorii, acoperă independența și eficiența sistemului judiciar, integritatea și lupta împotriva corupției.

Protest magistratiFoto: Hotnews

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au transmis, marți, că dezavuează modalitatea netransparentă în care Guvernul înțelege să se implice în comisia mixtă anunțată de premier cu privire la aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, ignorând reprezentarea magistraturii.

Deoarece Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) are drept scop dezvoltarea și eficientizarea sistemelor administrativ și judiciar, astfel încât statele să-şi poată fi îndeplini obligațiile aferente statutului de membru Uniunii Europene, iar Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană le consacră această calitate de state membre, atunci conținutul, caracterul și întinderea temporală a MCV se circumscriu tratatului de aderare, iar cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român, spun cele trei asociații.

Reprezentanții acestora reamintesc că în anul 2006 Consiliul a dat un mandat clar Comisiei pentru a se asigura că România și Bulgaria vor îndeplini obiectivele MCV.

În Concluziile privind mecanismul de cooperare și de verificare, adoptate la 12 decembrie 2018, se arată: "Consiliul se așteaptă în continuare ca Bulgaria și România să respecte pe deplin toate recomandările-cheie rămase, corespunzătoare fiecărei țări, incluse în rapoartele Comisiei, a căror îndeplinire va conduce la încheierea provizorie a obiectivelor de referință individuale, cu excepția cazului în care evoluțiile din țările respective pun sub semnul întrebării sau inversează în mod clar cursul progreselor înregistrate. Reamintind faptul că rapiditatea procesului va depinde exclusiv de progresele realizate de Bulgaria și, respectiv, de România, Consiliul observă că, în măsura în care toate obiectivele de referință respective sunt îndeplinite în totalitate într-un mod ireversibil și durabil în viitorul apropiat, mecanismul ar trebui ulterior încheiat. În acest context, Consiliul subliniază că, pentru ca obiectivele de referință să fie închise, toate recomandările-cheie aferente ale Comisiei ar trebui să fie îndeplinite. 9. Consiliul reafirmă că mecanismul de cooperare și de verificare continuă să aibă un rol determinant în realizarea de progrese. Acesta rămâne un instrument adecvat de sprijinire a Bulgariei și a României în eforturile lor respective de reformă, astfel încât fiecare dintre ele să înregistreze rezultatele concrete și durabile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor mecanismului. Consiliul reamintește că este dispus în continuare să sprijine eforturile Bulgariei și României în acest sens prin asistență din partea UE și la nivel bilateral. Până la îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor obiectivelor de referință respective prin intermediul unui proces de reformă substanțial și durabil, aspect pe care Consiliul îl așteaptă în acest cadru, mecanismul rămâne în vigoare. Până atunci, Consiliul invită Comisia să își continue raportarea și așteaptă cu interes următoarele rapoarte ale acesteia privind Bulgaria și România, prevăzute pentru a doua jumătate a anului 2019".

În consecință, recomandările emise de Comisie (denumite recomandări-cheie) nu apar opționale pentru Consiliu, dimpotrivă, sunt imperative, rapoartele MCV încercând să contribuie la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice și evaluând progresele realizate, mai spun magistrații din cele trei asociații. Ei arată, de asemenea, că Comisia de la Veneția citează frecvent rapoartele emise în cadrul acestui Mecanism, văzut ca obligatoriu.

Potrivit celor trei asociații, orice discuții organizate în comisii mixte nu pot fi purtate de funcționari guvernamentali de rang secundar, fără legătură cu sistemul judiciar, și nici nu pot ignora participarea magistraților români, cât timp obiectivele de referință ale MCV, definite la momentul aderării și obligatorii, acoperă independența și eficiența sistemului judiciar, integritatea și lupta împotriva corupției.

"În condițiile în care ministrul justiției din România, Tudorel Toader (“Tind să cred faptul că raportul are iz politic, are multe interese, raportul folosește standarde duble și se raportează la obiective mobile, mișcătoare. (…) De ce standard dublu? Pentru că, spre exemplu, în 2012 era o modificare la legile justiției privind competențele referitoare la acțiunea disciplinară. A fost apreciată măsura, se raporta la judecători, la procurori, ministrul justiției avea o competență mai largă decât cea de a sesiza și era bine. Astăzi, după 6 ani de zile, ministrul are doar competența de a declanșa acțiunea de a sesiza Inspecția Judiciară, nu ia măsuri, se raportează numai față de procurori și, iată, nu mai este bine. Același lucru nu poate să fie bun în 2012 și să nu fie bun în 2018”) și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, au minimalizat concluziile ultimului raport MCV ("pornind de la erorile din ultimul raport, trebuie să ne fie clar că aceste recomandări nu putem să le ducem așa orbește, ca pe sfintele moaște, și să nu le comentam și să nu le discutam. Mai cu seamă ca ele conțin niște lucruri verificabile care contrazic dispozițiile din legi și din Codul de procedură penală mai ales. Au fost evidente".), considerăm că reprezentarea subscriselor asociații profesionale este absolut necesară în cadrul acestei comisii mixte, pentru a exprima punctul de vedere al miilor de magistrați români care s-au pronunțat în adunările generale ale instanțelor și parchetelor, la cererea asociațiilor profesionale, pentru menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare", mai arată reprezentanții celor trei asociații.

Ei adaugă că lipsa unui dialog real cu judecătorii și procurorii a determinat mii de magistrați să protesteze în ultimii doi ani sub diverse forme, de la suspendarea ședințelor de judecată și până la ieșirea pe treptele instanțelor și parchetelor, în demersuri nemaiîntâlnite în sistemul judiciar, tocmai pentru respectarea angajamentelor internaționale ale statului român și punerea în aplicare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția, GRECO și Comisiei Europene.

Criticile au loc pe fondul informațiilor că din această comisie ar face parte fostul ministru al Afacerilor Europene Victor Negrescu, numit recent consilier onorific al premierului, Costin Radu Cantar, numit anul trecut de premierul Viorică Dăncilă avocat al României la Curtea de Justiției a UE, și Ovidiu Hagima, șeful Direcției de Afaceri Europene din Ministerul Justiției. Aceste informații au apărut în presă pe surse, Guvernul nefurnizând nicio informație despre componența acestei comisii.

Decizia formării unei astfel de comisii din care să facă parte experți români și europeni pentru a găsi soluții de punere in aplicare a recomandărilor MCV a fost luată săptămâna trecută, în urma unei întâlniri a premierului Viorica Dăncilă cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Frans Timmermans declara că nu a remarcat progrese de la publicarea raportului MCV privind România şi că i-a înmânat premierului un document cu măsuri și îşi doreşte ca experţii Comisiei Europene şi reprezentanţii Guvernului să discute despre punctele care trebuie soluţionate. "Vrem să ne asigurăm că putem face progrese în ce priveşte domnia legii în România şi vrem să ne asigurăm că lupta împotriva corupţiei nu este abandonată şi continuăm această luptă", a afirmat oficialul european, care a transmis un nou avertisment Guvernului de la București în privința modificării legilor justiției.

"Vreau să discut cu reprezentanţii Guvernului român despre recomandările din raportul MCV. Am predat un document prim-ministrului şi sper ca experţii noştri se vor întâlni curând pentru a parcurge toate punctele. Vrem să ne asigurăm că putem face progrese în ce priveşte domnia legii în România şi vrem să ne asigurăm că lupta împotriva corupţiei nu este abandonată şi continuăm această luptă, deoarece este foarte important pentru viitorul acestei ţări", a mai declarat Timmermans.