Informațiile secrete de stat pot fi declasificate doar prin Hotărâre de Guvern, spune Curtea Constituțională în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțional în integralitate proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea protocoalelor semnate de SRI cu mai multe instituții judiciare.
În 30 ianuarie, Curtea Constituțională a admis sesizările președintelui Klaus Iohannis, ale PNL-USR și ale instanței supreme în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente și a stabilit că actul normativ este neconstituțional în ansamblul său. Legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind desecretizarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI avea ca miză revizuirea deciziilor judecătorești în dosare în care au fost instrumentate probe obținute în baza acestor protocoale.
Proiectul de lege s-a întors la Parlament pentru a fi pus în acord cu această decizie.
CCR arată în decizie că, potrivit legii, declasificarea unor informații secrete de stat se dispune, în cadrul unei proceduri reglementate prin lege, printr-un act de reglementare secundară - hotărâre a Guvernului.
Argumentele Curții Constituționale:
- Declasificarea informațiilor secrete de stat se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrativ și nu poate avea loc prin efectul legii, întrucât această operațiune juridică nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relații sociale generale, în cadrul și în interesul societății.
- Legiuitorul (...) nu are competenţa de a realiza, printr-un act normativ de reglementare primară, declasificarea informațiilor secrete de stat, dar are, în schimb, posibilitatea de a reglementa printr-o lege-cadru regulile, procedurile şi condiţiile în care Guvernul să poată realiza o astfel de operațiune juridică. Cu alte cuvinte, informațiile clasificate ca secrete de stat nu-și pot pierde această natură juridică prin efectul legii.
- Informațiile clasificate ca secrete de stat nu-și pot pierde regimul de protecţie consacrat prin legea-cadru, tocmai pentru că păstrarea confidenţialităţii lor este vitală colectivităţii, iar devoalarea lor ar produce prejudicii iremediabile interesului public, afectând buna funcţionare a statului de drept.
- Actul normativ criticat este contrar dispoziţiilor din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ.
- Curtea reiterează că Parlamentul nu se poate subroga în competenţa originară a puterii executive de a declasifica informațiile secrete de stat, întrucât are doar atribuţia constituţională de a crea cadrul legislativ necesar declasificării, nu şi pe cea de a dispune, prin lege, cu privire la această operațiune juridică. Aplicarea legii, aducerea ei la îndeplinire în această materie, este de resortul puterii executive - competenţa originară a Guvernului, autoritate executivă, este prevăzută în art.108 alin.(2) din Constituţie şi priveşte organizarea executării legilor, acte de reglementare primară, prin emiterea de hotărâri, acte normative de reglementare secundară. Hotărârile Guvernului sunt acte administrative normative sau individuale, emise în scopul bunei administrări a executării cadrului normativ primar, care reclamă stabilirea de măsuri şi reguli subsecvente, care să asigure corecta aplicare a acestuia.
Legea privind declasificarea unor documente a fost adoptată în procedură de urgență de Camera Deputaților, for decizional, în 14 noiembrie 2018 și a fost trimisă președintelui Iohannis pentru promulgare în 21 noiembrie 2018.
Legea pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, adoptată de Camera Deputaților în 14 noiembrie, prevede că odată cu intrarea în vigoare a actului normativ se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile de colaborare și cooperare încheiate între instituțiile statului român, Serviciul Român de Informații, Direcția Națională Anticorupție, DIICOT, CSM și Parchetul General.
Documentele la care se referă proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii după acestea.
În plus, lucrătorii din SRI sau din alte instituții care aduc la cunoștința comisiei pentru controlul SRI din Parlament documente având ca temei această hotărâre CSAT vor scăpa de orice fel de răspundere.
Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de aceste documente au posibilitatea, în termen de 3 ani (în forma inițială termenul era de 6 luni - n.r.) de la intrarea în vigoare a legii să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.
Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei, mai arăta actul normativ.
1
5
