Judecătorul Cristi Dănileț susține că Secția de investigare a magistraților este, mai degrabă, pentru „a-i teroriza” pe aceștia și a-i pune sub control politic, iar OUG-urile lui Tudorel Toader nu au rezolvat problemele din sistemul de justiție. Retrospectiv, Dănileț a apreciat că, de la instalare încoace, „ministrul Justiției a vrut să preia controlul asupra Ministerului Public, DNA, DIICOT și, în final, să fie stopate dosare ale oamenilor politici”.

Cristi DaniletFoto: Hotnews

Cele mai importante declarații:

  • Sunt unul dintre magistrații care protestează în aceste zile.
  • Sunt mai multe modificări ( prin OUG la legile justiției -n.r.) care ne-au bulversat activitatea.
  • La fiecare trei săptămâni avem câtea o OUG de modificare la modificările legilor justiției.
  • Secția de investigare este mai degrabă de a teroriza magistrații. Nu se respectă standardele de independență a justiției.
  • Modul în care judecătorii sau procurorii sunt trași la răspundere nu poate fi diferit de ceilalți cetățeni. Avem acest parchet specializat pentru magistrați, dar el nu se ocupă doar de infracțiunile de corupție, ci și de alte infracțiuni pe care le comite un magistrat.
  • Dacă comit o infracțiune de corupție în capătul României, până la înființarea acestei secții informația trebuia să ajungă la DNA local. Acum un procuror de la București ar trebui să afle informația despre un procuror de la celălalt capăt al țării.
  • Această secție este ineficientă, nu avem procurori, polițiști și structurile teritoriale. Practic nu va face decât să soluționeze pe bandă rulantă plângeri venite din țară.
  • CTP are dreptate. Eu am prins situația din justiția română până în 2004 când ea era controlată. În 2004, prin reforma făcută de Diaconescu și apoi de Macovei, s-a creat acest mecanism de autoguvernare:CSM de care depinde cariera magistraților. Din cauza unei decizii a CCR am început să creștem puterea ministrului Justiției.
  • Eu ca magistrat cu vechime de 20 de ani care am văzut toate reformele astea, vedem pași înapoi față de 2004.
  • Un magistrat a cărui carieră depinde de un politician va avea rețineri în a ancheta un politician. Nu toți au sânge în instalație cum ați văzut în aceste zile.
  • Procurorii sunt puși într-o formă de control politic.
  • Avocații la noi au voie să facă politică. Pe unii îi găsim în partid, pe unii dintre ei și prin penitenciare. Eu nu știu foști judecători sau procurori să intre în politică.

  • Ce probleme au mai rămas în ordonanța aprobată ieri? Însăși modalitatea prin care a fost adoptată OUG 7 creează nemulțumiri. Nu a fost discutată. Orice modificare trebuie să treacă pe la CSM. Avizul doar să-l ceri și să spui aveți doar 12 ore să mi-l dai e o bătaie de joc. Fizic nu a putut fi dat avizul.
  • OUG avea niște modificări propuse de CSM privind intrarea în magistratură.
  • Restul chestiunilor din OUG 7, modalitatea de numire a PG, autonomizarea secției speciale, toate aceste chestiuni au apărut peste noapte. Noi am ieșit în stradă să protestăm asupra acestei modalități neloiale. Am considerat că MJ nu a respectat atribuțiile CSM.
  • Apoi am spus că nu suntem de acord cu cele 5 chestiuni care nu au fost discutate cu CSM. Noi am propus abrogarea.
  • Guvernul a negat că ar fi o problemă în OUG 7 și a tărăgănat-o vreo 10 zile. A apărut problema de la DNA: dacă încetează mandatul și nu avem noi șefi DNA nu mai poate fi funcțional pentru interziceți delegările.
  • Noua OUG nu am văzut-o publicată în Monitorul Oficial.
  • Această nouă OUG nu rezolvă toate problemele din OUG 7. Secția rămâne mai departe ca o structură paralelă și care trebuie desființată.
  • Mai e o problemă. Prin OUG 7 se interzice colegiilor de conducere să adopte hotărâri pentru chestiuni care nu sunt prevăzute în lege sau regulament. Asta e o prostie. Dacă eu trebuie să duc un judecător dintr-o parte în alta, după OUG dacă nu găsesc soluția în lege sau regulament eu sunt blocat.
  • Nu întelegem de ce OUG 7 a apărut într-o noapte. (...) Numărul este de vreo 100 pe an, la fiecare 3 zile România este într-o stare excepțională.
  • Despre magistrații care au mers la întâlnirea cu Dăncilă - Magistrații sunt reprezentați de CSM. Dacă Guvernul vrea să facă discuții, consutări, nu negocieri, nu există chestiunea asta, sună premierul : Hai vino la mine? Dna Lia Savonea a primit mandat în sensul următor, singura chestiune pe care o solicita era să renunțe Guvernul la OUG 7. În afară de Lia Savonea, au mai fost invitați și alți judecători sau procurori: șeful de la Secția Specială, șeful de la Inspecție, de ce?, cred că PG care a declinat invitația, nu șiu dacă seful ICCJ. În mod curios au fost invitate alte tre ONG-uri din Justiție: AMR, UNJR, Asociația Procurorilor. Acestea au susținut modificările la lege făcute de Tudorel Toader.
  • Aceste trei organizații sunt nereprezentative, ele ar putea să reprezinte, cel mult, interesele oamenilor lor. Niciuna dintre ele nu și-au publicat numărul membrilor. UNJR nu are mai mult de 20 de judecător.
  • La această întâlnire a participat doar o singură persoană legitim, președintele CSM, restul au fost invitați. Premierul nu poate să spună că a ajuns la o concluzie în urma consultărilor, de modificare printr-o nouă OUG.
  • Puterea invocă abuzuri, protocoale. Ce e cu aceste protocoale? Eu nu aș spune că sunt nejustificate modificările. Însă au avut ca justificare ideea acestor abuzuri, protocoale. Ce am constat eu în modificările care privesc zeci de articole sunt de fapt că se recreează o formă de control asupra carierei judecătorilor. Vor fi intimidați.
  • Aceste legi modifică atâtea prevederi încât nu estompează abuzurile invocate.
  • Azi SIJ o poate face cu procurorii și judecătorii. Poate face ea însăși aceste abuzuri.
  • Suntem într-un sistem în care CCR redesenează ierarhiile? Da. Schimbarea practicii trebuie motivată într-un mod profund. CCR a devenit creatoare de legi. Curtea noastră de câțiva ani de zile, din 2011, a început să legifereze.
  • Cele mai controversate decizii ale CCR sunt vreo 3: cea cu colaborarea cu serviciile de informații care nu mai pot fi folosite de procurori pentru activități de urmările penală. Procurorii stau în birouri și trebuie să apele la anumite structuri statale. Ei trebuie să apeleze la poliția judiciară care este sun autoritatea ministrului de exterene. La celelate operațiuni speciale, procurorii apelau la servicii. pentru filaje, interceptări.
  • Am ajuns să diabolizăm SRI ca și cum ar fi un fel de agent străin. Procurorii nu mai au cu cine lucra.
  • A treia decizie este cea referitoare la revocarea Codruței Kovesi. CCR redescoperă o normă uitată de peste 10 ani de zile. Constituția are prevederi defecte.
  • În 2004, ministrul Justiției a fost înlăturat din mai multe atribuții pe care le avea supra procurorilor. Dar anul trecut vine CCR și spune că dl Toader a făcut bine că a propus revocarea pentru că norma îi permite, deși legea nu detaliază.
  • Este o mutație prin care CCR devine extrem de activă. Ea stabilește care instituție e mai puternică decât alta. Ministrul Justiției devine cel mai puternic actor din sistemul judiciar.
  • Despre interceptările SRI Ce am pus în loc acolo? S-a produs o confuzie uriașă, oamenii au crezut că SRI se ocupă de interceptări în mod nelegal.
  • Orice interceptare făcută în România se face strict în baza unei autorizații.
  • Știți cu ce facem noi dosare acum, cu băieții care consumă canabis la festivaluri. Avem dealeri, interlopi, trafic de arme dar despre ăștia nu discutăm.
  • Instabilitatea de la DNA a provocat întinderea anchetelor pe mai mult timp. Mai avem și recursul compensatoriu cu deținuții care au ieșit pe stradă. Mai e cetățeanul ocrotit? Încet încet o să vedem că dispar bucăți din România că le trecem prin HG.
  • Despre dosarul Liviu Dragnea, se vorbește despre reluarea procesului de la zero. Un dosar penal parcurge doua face: prima instanță și apelul. Legea spune că acel complet de 5 trebuie să aibă membri trași la sorți în fiecare an. În 2014 a existat o normă confuză, spunea că președintele ICCJ e menmbru de drept și altă norma spunea că sunt trași toți la sorți. Decizia CCR a bulversat situația.
  • Pentru proceselor în curs situația e relativ simplă, se trag la sorți.
  • Chestiunile intrene sunt cele rezolvate de Colegiile de conducere, ce încearcă să blocheze OUG 7.
  • Decizia CCR este obligatorie pentru toată lumea. Dacă din completul nou desemnat se pensionează, demisionează, moare un judecător el trebuie înlocuit cu altul. Nu avem nicio dispoziție legală ca să spună ce se întâmplă.
  • Această chestiune nu e lămurită legal, nu a vrut nimeni să o lămurească. Va duce la o întârziere în soluționarea unor dosare.
  • În România e o tendință de a tergiversa ani de zile dosarele. Vedeți dosarul Țăndărei. Justiția trebuie să aibă capacitatea de a administra rapid.
  • Există un curent al drepturilor omului, de fapt este al abuzurilor.
  • Cele mai multe situații de amânări sunt tergiversări.
  • Cum am putea ieși din situația asta? Dacă se redeschid toate dosarele, ceea ce s-a soluționat va fi repus pe tapet. Nu au timpul necesar de soluționare. În final se vor prescrie faptele.
  • Avem judecători insuficienți în România, unii la o vârstă care se pensionează.
  • Așa numita reformă a justiței, i-aș spune antireforma, nu eficientizează actul de justiție. Mai mult, vor fi tergiversate. Sistemul va deveni controlat politic.
  • Politicienii sunt direct interesați de modul în care funcționează judecătorii și procurorii în materie penală.
  • E bine sau nu să plece Tudorel Toader? Pe mine nu mă interesează cine e ministru la un moment dat. Prea mult se personalizează funcțiile. Nu e drept să legăm un guvern de o persoană. Ministrul Toader, într-adevăr, ne-a șocat pe toți. I-am fost student, dacă azi sunt judecător penalist, i se datorează și lui. Șocul meu a fost când a propus o antireformă.
  • (despre anunțul făcut într-o emisiune-n.r.) Ce îl nemulțumea erau niște prostii. El a folosit acea ieșire pentru a anunța că urmează modificări radicale.
  • Ce e vizat e justiția penală. Ministrul Justiției a vrut să preia controlul asupra Ministerului Public, DNA, DIICOT și, în final, să fie stopate dosare ale oamenilor politici
  • De ce dăm înapoi? I-am deranjat.
  • Nu m-aș putea bucura de o revocare a ministrului. Există persoane în mediul politic mult mai nerecomandate decât Tudorel Toader
  • Despre pensiile speciale Avem o decizie a CCR. Pensiile țin de statutul constituțional al magistraților. După Constituție cum a fost interpretată de CCR, nu pot fi eliminate. Eu mă bucur să nu fie eliminate
  • Mai e România stat de drept? Mă întreb dacă a fost vreodată stat de drept