Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni din județul Iași, cu 36 de camere, mărturia uneia dintre cele mai vechi curți boierești ale Moldovei, este scos la vânzare prin Artmark, informează Mediafax. Preţul de pornire este de 500.000 euro, iar valoarea estimată ajunge la 1,5 - 1,9 milioane euro.
Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni este unul dintre castelele cele mai reprezentative ale Moldovei.
Prima clădire din actualul ansamblu arhitectural a fost biserica, ridicată în anul 1669, în apropierea unei curţi boiereşti, probabil dintre cele mai vechi din voievodat. După căsătoria Mariei Cantacuzino, în anul 1778, cu Constantin Ghica, moşia a intrat în posesia familiei Ghica-Deleni.
Lucrările de reamenajare efectuate de aceștia au dat ansamblului configurația actuală. Astfel, până în anul 1802, au fost executate lucrări de restaurare şi extindere, a fost construit zidul de incintă din piatră, pentru ca mai apoi, la început de secol XX, castelul să fie reamenajat după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti.
Castelul are spații ample și luminoase - încăperi, saloane, holuri - dispuse la parter, etaj, și demisol.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, timp de doi ani, în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. După naţionalizare, clădirea a găzduit Căminul cultural din Deleni, devenind ulterior unitate medicală preventivă, destinaţie pe care o are şi azi.
Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni are 36 de camere și se află pe un domeniu cu o suprafață de peste 4 hectare.
Preţul de pornire pe Artmark este de 500.000 euro, iar valoarea estimată ajunge la 1,5 - 1,9 milioane euro.
Tot prin Artmark este scos la vânzare și conacul Alexandrescu din Guranda, din județul Botoșani, prețul de pornire fiind 300.000 de euro, iar valoarea estimată 500.000 - 750.000 de euro.
Conacul Alexandrescu de la Guranda are o istorie de peste un secol, fiind ridicat la comanda soților Mihai și Mathilde Alexandrescu, Mihai fiind un boieraș valah stabilit în Moldova la sfârșitul secolului al XIX-lea, către 1890.
Aflată la circa 40 de kilometri de Botoșani, moșia familiei Alexandrescu avea să devină nu doar reședință, ci și sursă de venit, domeniul fiind extins cu sute de hectare. Construcția principală era finalizată în 1905, proiectul fiind semnat de un arhitect venețian. Imobilul împrumută evident din arhitectura tipică vremurilor, stilul neoromânesc fiind cel mai în vogă la cumpăna dintre secole. Cu toate acestea, clădirea este punctată de diverse motive decorative ce îi oferă un aspect aparte, monumental - folosirea cărămizii în decorarea ancadramentelor sau a cadrelor de lemn în punctarea micilor balconașe.
Moștenitoarea conacului a fost unica fiică a soților Alexandrescu, Yvonne (1890-1974), care avea să intre în marea familie Cantacuzino, căsătorindu-se cu Ion Cantacuzino (1888-1954), alături de care a avut o fiică, Claudina (născută 1914). După exproprierile din cursul anului 1948, conacul intră în posesia statului comunist, care, din 1949, instalează în conacul de la Guranda o unitate spitalicească. În anii 2000, conacul reintră in proprietatea familiei, prin moștenitorii săi.
În vânzare este și concacul Dimachi - Arghiropol din județul Vaslui, la un preț de pornire de 60.000 de euro și o valoare estimată între 100.000 și 150.000 de euro.
Povestea conacului din Gugești începe în secolul al XVIII-lea, când marele vornic Nicolae Dimachi și soția sa, Pulcheria Miclescu, au construit o reședință de familie, dar și Biserica „Sfântul Nicolae”. Ulterior, o moștenitoare a familiei Dimachi s-a căsătorit cu un grec, Pericle Arghiropol, profesor universitar la Facultatea de Drept din Atena.
„A fost un moment istoric în care relația greci-turci era tensionată și a trebuit să plece de acolo. Ca să estompeze eventualele urmăriri ale turcilor, s-a căsătorit cu străbunica mea, vară bună cu Elena Cuza. Îmi pare nespus de rău că nu am reușit să aflu mai multe despre străbunicul meu. Nu avem fotografii, nu îi știu chipul și îmi pare așa de rău… Am căutat informații despre el prin arhive la Vaslui, la Iași, la București, dar nimic. Tot sper că voi găsi ceva într-un document, pe o listă de profesori. Trebuie să găsesc ceva, pentru că nu era o familie oarecare”, spunea Rodica Radu, strănepoata profesorului Pericle Arghiropol.
Pe vremea comunismului, conacul a funcționat ca sediul al CAP-ului. Însă înainte de asta, în clădire a fost un liceu sătesc cu regim de internat, dar și o grădiniță.
În momentul de față, clădirea se află într-o stare avansată de degradare.
0
4
