Procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii s-au întâlnit cu ministrul Justiţiei, care le-a spus că va renunţa la cinci dintre modificările din controversata Ordonanță 7, între care și la articolul privind delegările în funcții la parchete, a declarat președintele secției pentru procurori din CSM, Nicolae Solomon.
"Se va reveni la forma anterioară a articolului privind delegările, respectiv că acestea vor fi dispuse de secţia pentru procurori, va renunţa la articolul 54, referitor la posibilitatea ca judecătorii, foşti procurori, să fie numiţi în funcţiile de top din parchet, iar avizul să fie dat de către Secţia pentru procurori. De asemenea, ne-a comunicat că va renunţa la dispoziţiile precum buna reputaţie, precum şi la alte două chestiuni - cea referitoare la salarizarea unitară a personalului, precum şi unele corelări tehnice privind Inspecţia Judiciară, fără a face alte intervenţii. Domnul ministru ne-a spus că nu va interveni în privinţa celorlalte articole. I-am comunicat că îngrijorările sistemului judiciar sunt mult mai largi decât cele cuprinse în ordonanţa 7", a declarat șeful Secției pentru procurori din CSM, după discuțiile cu Tudorel Toader, potrivit Digi 24.
Ministrul Justiţiei ar urma să îi prezinte astăzi premierului Viorica Dăncilă proiectul de modificare a OUG 7. Premierul Dăncilă declara, la începutul acestei săptămâni, că Executivul nu va renunța la OUG 7.
Procurorii și judecătorii din aproximativ 80 de parchete și instanțe din mai bine de jumătate dintre județele țării au declanșat proteste - suspendarea activității judiciare, suspendarea activității cu publicul sau manifestații în fața instanțelor - nemulțumiți de Ordonanța 7, care modifică legile justiției.
Luni, ministrul Tudorel Toader a anunțat abrogarea articolului din OUG care le-ar fi permis și judecătorilor să fie numiți în funcțiile de la vârful parchetelor. Rezultatul nu i-a mulțumit însă pe magistrați, care cer ca OUG 7 să fie abrogată în totalitate, iar numărul celor care s-au alăturat protestelor declanșate săptămâna trecută a crescut de la o zi la alta.
Cele mai controversate prevederi ale Ordonanței:
Se interzice delegarea procurorilor în funcții de conducere pentru care legea prevede numirea de către președinte
La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat - alin. (7^1): "Procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României".
“Delegările în funcțiile de conducere din parchete, prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezența ordonanță de urgență, încetează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență”, prevede OUG.
Secția specială de investigare a magistraților iese de sub autoritatea procurorului general al României și primește atribuții sporite
O altă modificare semnificativă adusă prin această Ordonanță Legii 304 privind organizarea judiciară scoate controversata secție de investigare a magistraților de sub autoritatea procurorului general al României.
"Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, prevede un nou alineat introdus la articolul 88 ^1.
La alineatul 88 ^5 se introduc două noi alineate: "Membrii comisiei de concurs prevăzute în prezenta secțiune nu devin incompatibili și își exprimă votul în plen"/ "Comisiile de concurs prevăzute de art 88 ^3, respectiv 88 ^5, își desfășoară legal activitatea în prezența a cel puțin 3 membri".
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie primește și atribuții sporite, în sensul în care aceasta va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” Secției.
La articolul 88^8, alineatul 1, litera d) se modifică astfel: "Exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit OUG 90/2018".
Înalta Curte nu își va mai putea adopta Regulament propriu
Ordonanța de urgență mai modifică Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și în ceea ce privește atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel, una din atribuții, ce prevedea că acest Colegiu de conducere analizează candidaturile depuse pentru funcția de judecător la ÎCCJ și prezintă apoi plenului CSM raportul consultativ asupra promovării în funcția de judecător la Curte, a fost complet eliminată, prin abrogarea alineatului (1), litera b), din articolul 29.
De asemenea, conducerea ÎCCJ nu va mai putea adopta Regulamente care să „adauge” la lege, potrivit ordonanței, referire la Regulamentul de organizare și funcționare al instanței supreme adoptat în 2014, care stabilea, printre altele, și modul de constituire a completurilor de judecată.
În acest sens, la articolul 29, s-a introdus un nou alineat, alineatul (5), care prevede: „Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”
În mod similar, este modificat și Art. 49 din Legea 304, ce prevede că în cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței. Și la acest articol 49 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: "Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete".
Nou criteriu de eliberare din funcție a magistraților: buna reputație
OUG nr. 7/2019 extinde totodată și lista situațiilor în care un magistrat poate fi eliberat din funcție. Astfel, o modificare adusă art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor introduce un nou motiv de revocare din funcție a magistraților: buna reputație.
„La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins: i) neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație, dacă în acest din urmă caz se apreciază că nu se impune menținerea în funcție”, prevede textul Ordonanței.
0
1
