Comisia Europeană critică foarte dur modificările aduse legilor justiției, considerând că au subminat independența judecătorilor și a procurorilor. Criticile apar în ultimul raport de țară. Potrivit Comisiei, "progresele înregistrate în lupta împotriva corupției au suferit regrese semnificative", iar "independența judecătorilor și a procurorilor a fost afectată de modificările recente aduse legilor justiției". DNA a fost o țintă predilectă a presiunilor, inclusiv a criticilor dure în spațiul public și în mass-media formulate de politicienii de rang înalt, se mai arată în raport.
- Ce mai conține raportul de țară la capitolul justiție
Principalele instituții de combatere a corupției s-au confruntat cu o presiune tot mai mare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea lor de a continua lupta împotriva corupției. Modificările în curs ale Codului penal și ale Codului de procedură penală ar putea slăbi și mai mult lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave, subminând progresele înregistrate în ultimii 10 ani.
Modificările aduse legilor justiției au subminat independența judecătorilor și a procurorilor, precum și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar. Legile modificate au intrat în vigoare în iulie și octombrie 2018. Acestea cuprind o serie de măsuri care slăbesc garanțiile juridice de asigurare a independenței sistemului judiciar, mai ales noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru hotărârile luate, crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, un sistem nou de pensionare anticipată, restricțiile privind libertatea de exprimare a magistraților și noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și măsuri care slăbesc în special sistemul de control și echilibru care stă la baza independenței operaționale a procurorilor.
Există riscul ca aceste elemente – atât separat, cât și împreună – să creeze presiuni asupra judecătorilor și procurorilor și, în cele din urmă, să submineze independența, eficiența și calitatea sistemului judiciar. Această preocupare a fost exprimată și de o serie de observatori externi, în principal de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei (2018a) și de Grupul de state împotriva corupției (GRECO, 2018). De asemenea, modificările ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea procurorilor de a combate în continuare corupția la nivel înalt cu același grad de independență (Comisia Europeană, 2018f).
Punerea în aplicare a unui plan de acțiune pentru executarea hotărârilor judecătorești este în curs. Se înregistrează progrese în punerea în aplicare a planului de acțiune și în septembrie 2018 s-a transmis guvernului o listă de măsuri (Comisia Europeană, 2018f). Propunerile includ modificări ale cadrului juridic pentru a se garanta executarea în timp util a hotărârilor și un mecanism de supraveghere și de prevenire a executării cu întârziere a hotărârilor în care statul este debitor. Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii înregistrează, de asemenea, progrese în instituirea unui registru informatic al hotărârilor judecătorești în care statul este debitor sau creditor.
Practica de a se pune presiune pe instituțiile care au un rol esențial în lupta împotriva corupției a dat naștere unor îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la capacitatea lor de a continua să obțină rezultate și la ireversibilitatea luptei împotriva corupției. Direcția Națională Anticorupție a fost o țintă predilectă a presiunilor, inclusiv a criticilor dure în spațiul public și în mass-media formulate de politicienii de rang înalt (Comisia Europeană, 2018f). Atât în revocarea procurorului-șef în funcție al Direcției Naționale Anticorupție, cât și în propunerea de numire a unui nou procuror-șef nu s-a ținut seama de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a generat serioase îndoieli cu privire la acest proces.
Presiunea a fost extinsă asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție. Măsurile luate de guvern sunt reflectate, de asemenea, în reducerea evidentă a cooperării cu Direcția Națională Anticorupție, numeroase instituții publice precum ministerele, Curtea de Conturi și alte organe de control părând a fi mai reticente să aducă în atenție eventualele cazuri de fraudă și corupție.
Modificările în curs la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală ar putea, de asemenea, submina lupta împotriva corupției. Modificările adoptate de parlament înainte de vara anului 2018 în temeiul unei proceduri legislative de urgență constituie o revizuire profundă a reformei din 2014, afectând echilibrul dintre interesul public pentru sancționarea infracțiunilor, drepturile victimelor și drepturile suspecților. De asemenea, modificările reduc domeniul de aplicare al corupției ca infracțiune. Acest aspect a fost subliniat și de Comisia de la Veneția (2018b) și poate ridica semne de întrebare cu privire la compatibilitatea modificărilor cu convențiile internaționale ratificate de România. Multe dintre modificări au fost declarate ca fiind neconstituționale în octombrie 2018 (Comisia Europeană, 2018f).
Punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție avansează la nivel tehnic, însă evoluțiile politice subminează credibilitatea procesului. Secretariatul tehnic din cadrul Ministerului de Justiție și-a publicat primul raport de monitorizare în martie 2018 și a continuat să organizeze evaluări tematice ale măsurilor de prevenire a corupției adoptate de instituțiile publice. În august 2018, guvernul a adoptat metodologiile standard de utilizat de către instituții la nivel central atunci când evaluează riscurile de corupție și efectuează evaluări ex post ale incidentelor de integritate. Punerea în aplicare a strategiei pare să fi înregistrat progrese în unele sectoare importante și vulnerabile, în special în educație, afaceri interne și la nivel local, progresele fiind mai puțin evidente în domeniul sănătății.
În același timp, mai multe inițiative legislative în curs transmit un semnal contradictoriu în ceea ce privește sprijinul politic pentru continuarea acțiunilor de prevenire și sancționare a corupției și creează preocupări privind impactul potențial al acestora asupra punerii în aplicare a strategiei. Reforma în curs a Codului administrativ ar trebui să sprijine, de asemenea, punerea în aplicare a strategiei, prin consolidarea profesionalizării administrației publice naționale și locale și prin asigurarea punerii în aplicare eficace a măsurilor de prevenire a corupției, cum ar fi responsabilitatea conducerii instituțiilor publice în prevenirea și apariția incidentelor de integritate. (Comisia Europeană, 2018f).
2
9
