Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi în Comisia pentru control bugetar (CONT), după audierile din Parlamentul European pentru șefia Parchetului European, urmată de candidatul francez Jean-François Bohnert, cu 11 voturi.

Laura Codruta KovesiFoto: Agerpres/EPA

Procurorul german Andres Ritter a obținut un singur vot.

Cei trei candidați pentru șefia Parchetului European au fost audiați marți în comisiile LIBE și Cont.

Dacă votul din Comisia CONT a fost anunțat marți seara, votul din Comisia LIBE este așteptat miercuri, după ora 11,00, ora Bruxelles-ului, adică 12,00, ora României.

Dacă cele două comisii vor avea rezultate diferite, se va negocia probabil între președinții celor două comisii (britanicul Claude Moraes - LIBE, de la socialiști, și germana Ingeborg Grassle, - CONT, de la popularii europeni).

Votul direct și secret al fiecărui membru de comisie o dezavantajează pe Kovesi, față de varianta în care ar fi votat doar coordonatorii de grupuri din fiecare comisie. Astfel, dacă fiecare membru de comisie votează, există posibilitatea ca anumiți europarlamentari, chiar din grupuri politice europene favorabile lui Kovesi, să voteze împotriva ei. Un exemplu ar fi al europarlamentarilor maghiari FIDESZ, membri ai Partidului Popular European, sau polonezi PiS, membri ai Grupului Conservatorilor (ECR). Aceștia provin din state care nu au aderat la mecanismul Procurorului european și care au guverne cu poziții apropiate de cele ale guvernului PSD-ALDE din România, în raport cu Bruxelles-ul.

Pe 20 februarie, Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe locul doi, la egalitate cu candidatul Germaniei, în cadrul votului în COREPER, care reunește ambasadorii statelor Uniunii Europene la Bruxelles. Pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, Jean-François Bohnert (58 de ani), cu 50 de voturi, urmat de Kovesi și candidatul Germaniei, Andrés Ritter (54 de ani), fiecare cu câte 29 de voturi, potrivit unor surse diplomatice. În cazul în care Parlamentul European va desemna un alt candidat decât cel desemnat de Consiliul COREPER, se va trece la negocieri între cele două instituții și apoi Consiliul va trebui să dea un vot final.

Votul a fost secret, dar Guvernul României, prin premierul Dăncilă și ministrul Justiției, Tudorel Toader, au indicat că nu o va susține pe candidata româncă.

Germania nu-și susține neapărat candidatul la șefia Parchetului UE, pentru că sunt inetersați să obțină un alt post, mai important în UE, cel de șef al Băncii Centrale Europene, deținut acum de Mario Draghi (Italia), căruia îi expiră mandatul în mai. În schimb, candidatul francez se bucură de susținerea guvernului său.