Arhiepiscopia bisericilor rusești din Europa occidentală, reunită în adunare generală extraordinară, a votat împotriva autodizolvării, solicitată de Patriarhatul din Constantinopol, scrie publicația La Croix. De soarta acestei arhiepiscopii ar fi interesat Patriarhatul Moscovei dar și cel al României.
Parohiile Ortodoxe de Tradiţie Rusă din Europa Vestică au votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea menținerii în activitate, în cadrul adunării generale organizate sâmbătă, 23 februarie, la Paris. Dintre cele 206 de voturi exprimate, doar 15 au fost pentru dizolvarea, arată site-ul orthodoxie.com.
Reuniunea extraordinară a fost convocată în urma deciziei Patriarhatului din Constantinopol de dizolvare a Exarhatului Patriarhal pentru Parohiile Ortodoxe de Tradiţie Rusă din Europa Vestică, efectiv din 1999 și care le plasa sub autoritatea sa imediată. Privată de acest statut, această arhiepiscopie înființată în prima jumătate a secolului XX de rușii Albi care fugeau de revoluția din octombrie se află într-o situație delicată.
Patriarhatul din Constantinopol a formulat dorința ca parohiile de tradiție rusă să revină mitropoliilor grecești din țările în care se află, ceea ce implică disoluția acestei arhiepiscopii.
Operațiunea se anunță complicată în Franța, unde relațiile dintre arhiepiscopie și mitropolitul grec Emmanuel nu sunt cele mai bune. Decizia de a nu se autodizolva marchează dorința acestei arhiepiscopii de a continua pe cont propriu, cu riscul unei confruntări frontale cu Patriarhia Constantinopol. Și, poate, prin tăierea ultimelor legături care o leagă de acesta.
Această a doua chestiune va fi supusă votului în cadrul următoarei adunări extraordinare din iunie 2019.
Membrii arhiepiscopiei vor decide dacă rămân în cadrul Patriarhatului din Constantinopol sau dacă îl părăsesc pentru o altă jurisdicție care dorește să îi primească.
Potrivit mai multor surse interogate de La Croix, Patriarhatul Moscovei și cel al României „ar fi propus deja să-și deschidă brațele arhiepiscopiei”.
3
7
