Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cere Guvernului abrogarea Ordonanței de urgență care modifică legile justiției

de MH     HotNews.ro
Luni, 25 februarie 2019, 15:09 Actualitate | Esenţial


Sediul CSM
Foto: Agerpres
Consiliul Superior al Magistraturii va transmite Guvernului o solicitare de abrogare a controversatei Ordonanțe de Urgență care modifică cele trei legi ale justiției, a decis, luni, plenul CSM.

"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât transmiterea unei solicitări către Guvernul României în vederea abrogării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.7/2019, cu excepţia dispoziţiilor care au fost adoptate ca urmare a sesizării Consiliului Superior al Magistraturii", este decizia luată luni de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Decizia a fost luată cu 12 voturi "pentru", trei voturi "împotrivă" și un vot nul.

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat că Ordonanța trebuie abrogată, susţinând că depăşeşte solicitările exprimate de Consiliu.

"Din punctul nostru de vedere şi din punctul meu de vedere, ordonanţa trebuie abrogată, în măsura în care excedează solicitărilor Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul a fost consecvent în solicitările sale, a făcut aceleaşi propuneri şi cu ocazia modificării legilor Justiţiei. Aceleaşi propuneri sunt, în principiu, menţionate şi în adresa pe care preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, cu acordul Secţiei pentru judecători, a înaintat-o Guvernului", a declarat Bogdan Mateescu la finalul şedinţei plenului CSM, potrivit Agerpres.

Una dintre prevederile contestate este cea care îi permite și unui judecător să poată ocupa funcţiile de la vârful parchetelor. "Pe modificarea aceasta, ministrul şi preşedintele României ar putea numi fără niciun drept de decizie, ci doar cu un aviz consultativ al plenului, un judecător în funcţia de procuror general, încălcându-se principiul separării carierelor, pe care şi noi l-am susţinut tot timpul", a explicat Mateescu.

Decizia are loc în contextul în care de la ora 15.30 la discuțiile de la Guvern cu reprezentanți ai magistraților ar urma să participe și președintele CSM, Lia Savonea.

Controversata Ordonanță de Urgență adoptată de Guvern în urmă cu o săptămână și care modifică din nou cele trei legi ale justiției prevede că șefii parchetelor pot fi numiți cu avizul consultativ al plenului CSM, până acum avizul aparținând Secției pentru procurori a CSM. O altă modificare este că la conducerea acestor parchete pot fi numiți și judecători care au îndeplinit funcția de procuror și a fost eliminată condiția vechimii. De asemenea, una dintre cele mai controversate prevederi este cea privind Secția de anchetare a magistraților, care iese de sub autoritatea procurorului general și care va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe "rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” secției.

Ordonanța de Urgență care modifică din nou legile justiției - Legea 303 privind Statul magistraților, Legea 304 privind organizarea judiciară și Legea 317 privind CSM - a fost criticată dur de Ministerul Public, DNA, DIICOT, Secţia pentru procurori a CSM, de asociaţiile magistraţilor, de opoziție, dar și de președintele Klaus Iohannis și de Comisia Europeană.

Cele mai importante prevederi ale Ordonanței care modifică din nou legile justiției:

Numirea șefilor de parchete, cu avizul consultativ al plenului CSM

Numirea procurorului general al României, a prim-adjunctului și adjunctului acestuia, a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secții din aceste parchete va fi făcută cu avizul consultativ al plenului CSM, până acum avizul aparținând Secției pentru procurori a CSM.

O altă modificare este că la conducerea acestor parchete pot fi numiți și judecători care au îndeplinit funcția de procuror și a fost eliminată condiția vechimii de 15 ani. Acum, procurorii de rang înalt sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Astfel, alineatul (1) al art. 54 se modifică și va avea următorul cuprins: "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investifgare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului justitei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcție sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcția de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Se interzice delegarea procurorilor în funcții de conducere

Printr-o altă modificare adusă Legii 303 se interzice delegarea procurorilor în funcții de conducere pentru care legea prevede numirea de către președinte.

Astfel, la articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat - alin. (7^1): "Procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României".

“Delegările în funcțiile de conducere din parchete, prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezența ordonanță de urgență, încetează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență”, mai prevede OUG.

Secția specială de investigare a magistraților iese de sub autoritatea procurorului general al României și primește atribuții sporite

O altă modificare semnificativă adusă prin această Ordonanță Legii 304 privind organizarea judiciară scoate controversata secție de investigare a magistraților de sub autoritatea procurorului general al României.

"Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, prevede un nou alineat introdus la articolul 88 ^1.

La alineatul 88 ^5 se introduc două noi alineate: "Membrii comisiei de concurs prevăzute în prezenta secțiune nu devin incompatibili și își exprimă vorul în plen"/ "Comisiile de concurs prevăzute de art 88 ^3, respectiv 88 ^5, își desfășoară legal activitatea în prezența a cel puțin 3 membri".

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie primește și atribuții sporite, în sensul în care aceasta va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” Secției.

La articolul 88^8, alineatul 1, litera d) se modifică astfel: "Exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de compertența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării scesteia potrivit OUG 90/2018".

Potrivit legii 304 aflată în prezent în vigoare, articolul 88 indice 8 alineatul 1 litera d) are următoarea formulare în ceea ce privește atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie: "exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege”.

Înalta Curte nu își va mai putea adopta Regulament propriu

Ordonanța de urgență mai modifică Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și în ceea ce privește atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, una din atribuții, ce prevedea că acest Colegiu de conducere analizează candidaturile depuse pentru funcția de judecător la ÎCCJ și prezintă apoi plenului CSM raportul consultativ asupra promovării în funcția de judecător la Curte, a fost complet eliminată, prin abrogarea alineatului (1), litera b), din articolul 29.

De asemenea, conducerea ÎCCJ nu va mai putea adopta Regulamente care să „adauge” la lege, potrivit ordonanței, referire la Regulamentul de organizare și funcționare al instanței supreme adoptat în 2014, care stabilea, printre altele, și modul de constituire a completurilor de judecată.

În acest sens, la articolul 29, s-a introdus un nou alineat, alineatul (5), care prevede: „Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”

În mod similar, este modificat și Art. 49 din Legea 304, ce prevede că în cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței. Și la acest articol 49 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: „Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















2170 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    Dancila nu renunta. (Luni, 25 februarie 2019, 15:19)

    Frank777 [utilizator]

    Sunt disperati. Sunt gata de orice si au complici in MAI care sunt gata sa faca orice abuzuri si arestari.Se pune la cale o rusificare accelerata a Romaniei.
  • +1 (1 vot)    
    Comment sters de user (Luni, 25 februarie 2019, 17:14)

    DiDiRo [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version