DIICOT își suspendă activitatea începând de marți, în semn de protest față de Ordonanța de modificare a legilor justiției

de MH     HotNews.ro
Luni, 25 februarie 2019, 14:10 Actualitate | Esenţial


DIICOT
Foto: DIICOT
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) anunță că își va suspenda activitatea între orele 08.00-12.00 în fiecare zi, începând de marți și până în 8 martie, timp în care vor fi soluționate doar urgențele, în semn de protest față de Ordonanța de Urgență care modifică cele trei legi ale justiției. Procurorii DIICOT spun că în această perioadă vor soluționa doar urgențele, respectiv cauzele cu arestați sau alte situații care nu suportă amânare.

Decizia a fost luată luni, în Adunarea generală a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenți.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism protestează față de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, a înțeles să adopte a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanță de urgență, a ”legilor justiției”, acte normative de a căror claritate și predictibilitate depinde normala funcționare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni sunt de natură să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție, spun procurorii DIICOT.

În opinia acestora, Ordonanța de Urgență 7 are "numeroase vicii de neconstituționalitate".

Ordonanța a fost adoptată cu "nesocotirea" competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite un aviz consultativ. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituție.

Procurorii DIICOT mai spun că prin modificarea prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, compus atât din judecători, procurori, cât și membri ai societății civile, este chemat să acorde aviz pentru numirea în funcțiile de rang înalt din cadrul Ministerului Public, se încalcă principiul non-interferenței, al separării carierelor magistraților judecători și procurori. Această încălcare are loc de asemenea, cu ignorarea distincției între vechimea în funcție și vechimea în grad, precum și a aspectelor ce țin de specializarea profesională în variile domenii ale dreptului. Urmare nerespectării principiului separării carierelor se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcții de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public, încălcându-se astfel în mod expres și dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, potrivit căruia: „În Romania, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, este obligatorie”, precum și ale art.131 alin.(2) din Constituția României, potrivit căruia: ”Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii”. Este de natura evidenței că legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza în care o persoana având o altă calitate decât aceea de procuror, ar putea să conducă Ministerul Public, conform DIICOT.

Procurorii DIICOT contestă și reformularea condițiilor referitoare la cariera magistratului și a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcții, observându-se că se acordă deopotrivă vocație de a candida oricărui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcția, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii. Aceasta, după ce prin modificările inițiale aduse legilor justiției toate limitele de vechime în funcția de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcții de conducere în parchete și instanțe au fost ridicate.

"În mod sistematic, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, în acord cu dispozițiile art.7 din CEDO, că textul unui act normativ cu putere de lege trebuie sa fie coerent, clar și previzibil. Ori, modificările succesive prin ordonanțe de urgență și la intervale scurte de timp, sub aspecte esențiale ale normelor ce reglementează cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, dar și pe cele ale art.147 alin.(4) din Constituție, ce vizează forța obligatorie a deciziilor CCR", mai spun procurorii DIICOT.

Ei mai afirmă că avizarea numirii procurorilor în funcțiile de rang înalt de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, așa cum se întâmplă acum, este în acord cu Constituția și cu legile în vigoare aplicabile, cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneția și cu respectarea principiului legal al separării carierelor și trebuie să rămână în competența Secției pentru procurori, iar candidații eligibili trebuie să fie dintre procurorii în funcție la data depunerii candidaturii.

În ceea ce privește prevederea prin care procurorii nu mai pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de președintele României, DIICOT consideră că aceasta va afecta grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcțiilor de conducere poate interveni intempestiv și nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicție expresă cu referire la delegarea în aceste funcții, fără a decela între motivele vacantării și fără a prevedea soluții pentru situații excepționale, precum decesul, demisia, revocarea ori situația în care nu este declarat admis niciunul dintre candidați ori pentru funcția în cauză nu au fost depuse candidaturi. In condițiile în care interdicția este absolută și nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situații precum cele menționate, vacanța funcției ridică serioase probleme, știut fiind faptul că unele dintre prerogativele acestor funcții nu pot fi preluate de către funcțiile imediat următoare, astfel cum acestea sunt prevăzute în ierarhie.

Cu privire la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație conduce la eliberarea din funcție, DIICOT apreciază că în lipsa unei definiții ori a înțelesului legal al sintagmei ”bună-reputație” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecții cărora li se adresează textul legal. "Această normă este de natură a aduce atingere independenței justiției și de a crea o presiune gravă asupra magistraților .
În ceea ce privește normele referitoare la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, procurorii D.I.I.C.O.T s-au pronunțat în mod constat împotriva constituirii și operaționalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă față de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel și în Raportul Comisiei de la Veneția și în ultimul Raport MCV", mai spune DIICOT.

Legat de reglementările prin modul de organizare și funcționare a Secției speciale de Investigare a magistraților, procurorii DIICOT spun că s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdicție penală totală, respectiv procurorii acestei secții. Modul de reglementare și funcționare a secției speciale instituie în mod nelegal o excepție de la principiul constituțional al controlului ierarhic, eludând dispozițiile art.132 alin.(1) din Constituție, potrivit căruia: ”Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”, apreciază procurorii DIICOT. De asemenea, ei consideră că scoaterea Secției speciale de sub controlul procurorului general reprezintă o încălcare clară a Constituției. "Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat", afirmă procurorii.

"În final, consecvenți criticilor formulate anterior cu prilejul consultărilor referitoare la Legea unitară a salarizării în cursul anului 2017 și mai apoi la Legile Justiției, opinăm că abrogarea alineatelor (6) și (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialiștilor IT, la mai puțin de 10 luni de la reintroducerea modalității de salarizare acum abrogate, creează incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale, indispensabile pentru desfășurarea în bune condiții a activității din cadrul parchetelor și instanțelor judecătorești. Externalizarea procedurilor și proceselor de funcționare și întreținere a rețelelor și sistemelor informatice din domeniul justiției poate produce serioase inconveniente materiale și funcționale. Eventuala adoptare a unei astfel de măsuri cu implicații la nivel strategic în cadrul sistemului de justiție și pentru justițiabili, excedează înțelesului legiferării cu caracter de urgență. Învederăm faptul că în ultimii 10 ani atât instanțele, cât și parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzător și compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scară largă la nivel național și internațional. Aceste eforturi au fost susținute printr-un nucleu de profesioniști format din specialiștii IT angajați în cadrul parchetelor și instanțelor, care au beneficiat în mod meritat de un nivel de salarizare corespunzător specializărilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o bună perioadă de timp migrarea acestora în sectorul privat", consideră procurorii DIICOT.

Întrucât efectele juridice și impactul O.U.G. nr. 7/2019 pot periclita grav funcționarea Ministerului Public, a sistemului de justiție în ansamblul sau, dar și independenta magistraților procurori, DIICOT cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.

De asemenea, procurorii DIICOT vor transmite acest punct de vedere Curții de Justiție a Uniunii Europene.

















5120 vizualizari

  • +18 (18 voturi)    
    Greva gerenrala (Luni, 25 februarie 2019, 14:24)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    O solutie să scăpăm de Dragneev, Drancila Buborel, C. Dan si ceilalti ticăloși din Guvernul Hotiei Nationale
  • -16 (18 voturi)    
    mda (Luni, 25 februarie 2019, 14:27)

    cucuveauamov [utilizator]

    e nasol sa ti se ceara sa dai examene si sa nu se mai permita delegarile
    • 0 (0 voturi)    
      ia zi postacule (Marţi, 26 februarie 2019, 14:21)

      liviu_ [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      psd d c minte UE? d c zice una acolo si alta aici?!
      chiar sunt curios ce kkt de "argument" ai si pentru asta...
      ca pentru orice altceva ai niste "argumente" tampite si lipsite de sens!
  • +17 (17 voturi)    
    foarte bine! (Luni, 25 februarie 2019, 14:34)

    liviu_ [utilizator]

    la mai mare!
    trebuie sa luptam cu hotii din psd!
  • -17 (17 voturi)    
    Si cine (Luni, 25 februarie 2019, 14:42)

    DanTeo [utilizator]

    plateste salarul? Statul de drept, ca de-aia-i stat de drept! Si Doamne fereste sa-ti explice procororii ce e statul de drept.
    • 0 (0 voturi)    
      si cine (Marţi, 26 februarie 2019, 14:22)

      liviu_ [utilizator] i-a raspuns lui DanTeo

      plateste salariile psdeilor care zic ceva in UE si in romania zic exact pe dos?

      ba , tu si hotii pe care-i iubesti nu ati sti ce e ala stat de drept nici ca sa va salvati viata!
  • -6 (8 voturi)    
    A avut diicot vreodata activitate ? (Luni, 25 februarie 2019, 14:54)

    ruskimushki [utilizator]

    in contrabanda de partid, nici un vinovat - doar udrea saraca care vindea pantofi si jecmanea statul la o gala.
    La case civilizate, de multi ani cracanea si cap de ou putrezeau intr-o celula.
    Mai lipseste sa faca interlopii greva.

    Halal, bai.
  • -16 (16 voturi)    
    si renunta si la salarii, nu? (Luni, 25 februarie 2019, 15:10)

    kingdavidhotel(banat pentru adevar?) [utilizator]

    si cum se va face asta legal??Atatia juristi implicati, sunt sigur ca cineva va explica la obiect.

    Daca tot vorbim de principii.
    • 0 (0 voturi)    
      si voi (Marţi, 26 februarie 2019, 14:23)

      liviu_ [utilizator] i-a raspuns lui kingdavidhotel(banat pentru adevar?)

      renuntati la a folosi toti postacii acelasi argument?!
      sa dea naiba am impresia sca sunteti aceeasi persoana sau masim 2-3 care scrieti cat pentru 20!
  • +10 (10 voturi)    
    Romania in stare de avarie (Luni, 25 februarie 2019, 15:57)

    europeanul2 [utilizator]

    Romania e in pragul disolutiei. PSD trebuie scos in afara legii iar toti cei care au furat si tradat interesele Romaniei trebuiesc bagati la inchisoare minimum 20 de ani. Daca exista pedeapsa cu moartea ar fi fost si asta o solutie. Destinul Romaniei nu poate fi asta!
    • 0 (0 voturi)    
      Cine sa-l scoata mai ? (Marţi, 26 februarie 2019, 9:08)

      ruskimushki [utilizator] i-a raspuns lui europeanul2

      comentatorii de pe site-uri ? golanii de la diicot sri si dna au avut zeci de ani sa-i puna pe mafioti pe butuci - timp in care benchetuiau cu ei.
      acuma zau ca bine le-au facut unora, in timp ce mafia isi reimparte teritoriul ca preludiu la invazia muscala.
  • +1 (3 voturi)    
    citez: Art. 3 (Luni, 25 februarie 2019, 17:30)

    ...!?! [utilizator]

    h)

    ,,inițierea, organizarea, săvîrșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept"

    Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a Romaniei

    Formă aplicabilă de la 07 august 1991 până la 17 martie 2014, fiind înlocuită prin republicarea (r1) din Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 18 martie 2014



    poi, ce facem bre, magistratilor, va platim salariile si pensile speciale, pentru a freca menta sau pentru a baga la zdup o gasca de infractori cocotati in fruntea statului !?
    • 0 (0 voturi)    
      Protesteaza cu banderole albe (Marţi, 26 februarie 2019, 9:30)

      ruskimushki [utilizator] i-a raspuns lui ...!?!

      se cred prin Franta.
      Ar merita un sejur la canal, sa vaza cum e sa achiti banditii pe banda rulanta.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version