Relația majoritate - minoritate din România trebuie să fie soluționată pe termen lung, iar cheia acestei soluționări este legalizarea autonomiei, a spus președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a subliniat că legalizarea autonomiei ”nu se îndreaptă împotriva nimănui”.
„100 de ani în România, 1000 în Transilvania, ne-am folosit de Centenarul românesc ca de o ocazie, am spus cu ce am contribuit, noi, maghiarii, la dezvoltarea țării, la construcția țării în ultimii 100 de ani și am formulat foarte clar la ce ne așteptăm de la statul român. Relația majoritate - minoritate trebuie să fie soluționată pe termen lung și cheia acestei soluționări este legalizarea autonomiei, care nu se îndreaptă împotriva nimănui, este pentru acea comunitate care garantează perseverența, care contribuie de 100 de ani la dezvoltarea acestei țări. Nu putem împărți trecutul, dar poate vom reuși să construim și să planificăm împreună viitorul”, a spus Kelemen, la Cluj-Napoca, la Congresul UDMR, unde și-a prezentat raportul de activitate, potrivit Mediafax.
Potrivit acestuia, dezbaterile arată că mai sunt foarte multe de făcut pentru ca între cel două comunități să scadă neîncrederea și prejudecățile.
„Noi am pornit de la premisa că trebuie să fim cinstiți și onești, câteodată prea direcți, dar niciodată să nu măturăm nimic sub preș. Această bătălie trebuie inițiată de noi, de comunitatea maghiară, de UDMR, și trebuie să și ducem bătălia până la sfârșit. Minoritatea maghiară din Transilvania s-a consolidat, am reușit să contracarăm atacurile la adresa comunității noastre, în special cele adoptate pe cale legislativă care vizau retragerea unor drepturi deja dobândite. Nu am renunțat, nu renunțăm, nu ne dăm de o parte și nu o vom face nici de acum încolo, atunci când este vorba de UMF Târgu-Mureș sau când este vorba de utilizarea simbolurile noastre naționale”, a subliniat liderul UDMR.
Kelemen a afirmat că, după 100 de ani de trai minoritar, după 30 de ani de dezvoltare comunitară și după 8 ani de președinte al UDMR, este convins că procesul de dezvoltare a comunității nu poate fi declarat niciodată finalizat.
„Trebuie să fim îndrăzneți să formulăm obiectivele noastre, trebuie să fim realiști, să nu ne autoamăgim cu răspunsuri proaste”, a conchis Kelemen Hunor.
Și fostul preşedinte al UDMR, Marko Bela, a declarat, sâmbătă, la Congresul Uniunii, că maghiarii vor să fie aplicat principiul subsidiarităţii, care include şi autonomia, şi că au dreptul la o Europă a regiunilor.
"Există şi un alt drept important al nostru, dreptul de a fi în Europa, avem dreptul să spunem ce Europă vrem. Există drepturi în Europa, dar vrem să fie aplicat principiul subsidiarităţii, care include şi autonomia. Avem dreptul de a avea o Europă a regiunilor, avem dreptul de a spune nu ferm la ură, la populism şi la naţionalism, drept la pământul natal, la democraţie, la a avea o Europă cum vrem. Nu sunt drepturi ale UDMR, ci ale maghiarilor din Transilvania", a spus Marko Bela, potrivit traducerii oficiale, citată de Agerpres.
Congresul UDMR se desfășoară în perioada 22 – 23 februarie la Cluj-Napoca, la manifestare fiind prezenți peste 1200 de delegați și invitați. Congresul va alege, sâmbătă, președintele Uniunii, singurul candidat fiind actualul lider al formațiunii, Kelemen Hunor.
2
31
