DNA arată că Secția de anchetare a magistraților a cerut în trei rânduri preluarea dosarului Tel Drum, toate solicitările fiind respinse de către reprezentații Direcției. Potrivit DNA, ultima cerere, din ianuarie 2019, Secția invoca drept motiv faptul că sunt și magistrați vizați în dosar, relatează Mediafax.

Stema DNAFoto: Wikipedia

„La datele de 21 decembrie 2018, 17 ianuarie, 31 ianuarie 2019, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a formulat, consecutiv, trei cereri prin care solicita transmiterea dosarului anterior menționat. În primele două cereri nu s-a invocat nici un temei legal de preluare a acestui dosar, motiv pentru care au fost cerute clarificări din partea DNA. În ultima solicitare a Secției, datată 31 ianuarie 2019, s-a invocat împrejurarea că D.N.A nu ar mai avea competența de soluționare a acestui dosar, deoarece unele dintre persoanele împotriva cărora se efectuează urmărirea penală au calitatea de magistrați”, se arată într-un răspuns al DNA, pentru Mediafax

Potrivit sursei citate, în 14 februarie 2019, în răspunsul transmis de către DNA Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se arată că nu există nici un criteriu care să atragă competența Secției , „niciuna dintre persoanele față de care se efectuează urmărirea penală neavând calitatea de magistrat”.

În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

„Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)", au transmis procurorii.