Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți că Guvernul a adoptat două ordonanțe de urgență - una dintre ele vizează desemnarea candidaților României pentru funcția de procuror european, iar cea de a doua modifică toate cele trei legi ale justiției, modificate deja anul trecut de către PSD-ALDE, precum și unele regulamente pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM). Una dintre cele mai importante modificări este că la funcțiile de conducere din parchete, începând cu funcția de procuror general, pot candida și judecători care au fost procurori, iar avizul nu va mai fi dat de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cum se întâmplă acum, ci de către plenul CSM.

Tudorel ToaderFoto: Agerpres

Tudorel Toader nu a făcut nicio referire la controversata Secție pentru anchetarea magistraților. Potrivit proiectului de OUG consultat de Adevărul, Secția specială de investigare a magistraților ar fi transformată în instituție autonomă, fiind scoasă de sub autoritatea procurorului general al României.

Ordonanța de Urgență care modifică toate cele trei legi ale Justiției - Legea 303 privind Statul magistraților, Legea 304 privind organizarea judiciară și Legea 317 privind CSM - nu a figurat pe ordinea de zi a ședinței și nici nu a fost anunțată înainte de premierul Dăncilă, așa cum s-a întâmplat în cazul celeilalte ordonanțe, sau de ministrul Justiției.

Una dintre cele mai importante modificări din Ordonanța de Urgență este că judecătorii care au fost procurori vor putea candida la funcțiile de rang înalt din Parchetul General - procuror general, procuror-șef DNA, procuror-șef DIICOT și adjuncții acestora. Avizul pentru numirea în aceste funcții nu va mai fi dat de Secția pentru procurori a CSM, ostilă ministrului și care a dat avize negativ pentru revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi sau pentru numirea procurorului Adina Florea, propusă de ministrul Justiției la șefia DNA. Conform OUG adoptate astăzi, avizul pentru numirea în funcțiile de conducere din parchetul General va fi dat de Plenul CSM. De asemenea, delegarea pe aceste funcții de conducere nu poate depăși 45 de zile.

Cele mai importante declarații ale ministrului Justiției:

  • Prima OUG se referă la unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Consiliului pentru punerea în aplicare a unei forme de cooperare consolidată privind Parchetul European
  • Mi se pare firească instituirea Parchetului european pentru că fenomenul infracțional împotriva intereselor financiare ale UE este un fenomen real.
  • Regulamentul a fost publicat la finalul lui 2017 și trebuie ca parchetul să funcționeze în 3 ani. OUG adoptată astăzi nu se referă la procurorul șef european
  • În această privință există o altă procedură, care este în curs de derulare. România trebuie să desemneze trei candidați pentru funcția de procuror european, până la 31 martie
  • Acest termen justifică urgența OUG
  • Ministerul Justiției va efectua procedura de selecție
  • Procedura se va desfășura la Ministerul Justiției, ci nu la CSM sau în altă parte. Nu va fi nominalizat de ministru direct, fără această procedură
  • Cine poate candida la această funcție din partea României - un procuror, dar și un judecător
  • Poate fi un actual procuror sau judecător care va fi inclus în lista de 3. Cel care va ocupa această demnitate se va suspenda și după încetarea mandatului va reveni pe funcția de la momentul la care a fost selectat.
  • Procurorul european va merge la sediul Parchetului de la Luxemburg, pe când procurorul delegat va fi doar un procuror care nu se va suspenda și își va desfășura activitatea aici acasă. Va soluționa cu prioritate cauze de natura Parchetului European
  • Vom declanșa procedura de desemnare a celor 3 candidați astfel încât să ne încadrăm în termen
  • A doua ordonanță: OUG privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național de Magistratură, formarea judecătorilor si procurorilor, examenul de absolvire a INM, precum și pentru modificarea legii 303 privind Statul magistraților, a legii 304 privind organizarea judiciară și a legii 317 privind CSM
  • Propunerea de modificare a venit de la CSM, majoritatea soluțiilor sunt de la CSM
  • S-a pornit de la premisa că admiterea la INM trebuie anunțată cu 6 luni înainte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru admiterea din toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condițiilor de dinainte de modificarea legilor justiției
  • CSM ne spune că dacă în 2019 s-ar da admiterea la studii pe 4 ani cu stagiu de 2 ani s-ar crea un deficit de personal, pe fondul în care mulți s-au pensionat
  • OUG are reglementări și privind promovarea pe loc a magistraților, modificarea termenelor perioadei de vechime pentru a accede la promovare pe loc, cu privire la condițiile de promovare la ICCJ
  • O reglementare pornește de la realitatea cu care ne-am întâlnit cu toții și am avut opinii diferite - colegiile de conducere din sistemul judiciar nu vor putea adopta regulamente prin care să adauge la lege pe motiv că legea este neclară sau nepredictibilă
  • În niciun caz colegiile de conducere nu pot adăuga norme pe lângă lege, nu pot completa legea
  • Există o modificare importantă referitoare la funcțiile de rang înalt din Ministerul Public - procuror general, procuror șef DNA, funcții care potrivit legii anterioare se prevede mandat fix de 3 ani, care poate fi reînvestit
  • Ce aduce nou OUG - aceste funcții de rang înalt unde procedura se inițiază de ministrul Justiției nu pot fi delegate
  • Ele trebuie ocupate numai prin procedura prevăzută de lege
  • Mâine OUG va apărea în Monitorul Oficial
  • Norma tranzitorie - cei delegați azi rămân în funcții 45 de zile, apoi trebuie desemnați prin procedura legală
  • Potrivit OUG, pot candida procurorii care îndeplinesc condițiile legii, dar și judecători care au fost procurori
  • Prima modificare se referă la posibilitatea ocupării acestor funcții și de către judecătorii care au fost procurori
  • A doua modificare - emiterea avizului consultativ pentru procurori, care acum revine Secției de procurori.
  • Dat fiind că viitori candidați pot fi și foști judecători, se schimba competența de la Secția de procurori la Plenul CSM
  • Să ne imaginăm practic. Poți avea un judecător azi care a fost 19 - 20 de ani procuror, care cunoaște sistemul foarte bine și care vrea să acceadă la o funcție managerială dar nu ar putea pentru că este judecător
  • Se mărește baza de selecție. Azi văzut că sunt funcții de rang înalt, vin unu doi, trei, patru, te bucuri dacă au venit cinci
  • Sistemele nu trebuie să fie rigide, ele trebuie adaptate realităților pe care le parcurgem azi
  • (Întrebat dacă a operat aceste modificări din cauza avizurilor negative primite de la secția de procurori a CSM) Nu aș spune da, pentru că tot timpul eu apreciez personal mulți procurori din secție, unii mi-au fost studenți, dar treaba e treabă
  • Am pus accent pe caracterul consultativ al avizului
  • Nici nu am oprit niciodată procedura din cauza avizului negativ, câtă vreme are caracter consultativ
  • (Ce se întâmplă cu conducerea DNA dacă procedura nu va fi finalizata de Iohannis?) Când avem competențe partajate, neîndeplinirea competențelor de către un decident nu împiedică autoritatea celuilalt decident
  • Până acum o practică de mulți ani se aștepta vacantarea postului, apoi declanșarea procedurii de selecție și până la numire trecea o bună bucată de timp, ceea ce înseamnă că se accepta interimatul pe bază de delegare