Curtea Constituțională va dezbate, pe 26 martie, inițiativa legislativă de revizuire a Constituției „Fără penali în funcții publice”, potrivit Mediafax. Judecătorii Curții vor verifica dacă demersul cetățenesc respectă limitele revizuirii Legii fundamentale. De asemenea, CCR va verifica și dacă inițiativa cetățenească a USR îndeplinește condițiile tehnice, respectiv numărul de semnături.
În 21 septembrie2018, USR a depus la Parlament a doua tranşă de semnături pentru iniţiativa Fără penali în funcţii publice, peste 780.000, îndeplinind astfel condiţiile impuse de lege pentru declanşarea referendumului, respectiv 500.000 de semnături din 21 de judeţe.
Iniţiativa Fără Penali în funcţii publice propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Depunerea la Parlament a proiectului și a semnăturilor a generat un întreg scandal, reprezentanții USR acuzând PSD că a furat o parte din semnăturile care însoțeau documentele, în jur de 300.000, cu scopul de a forța invalidarea inițiativei.
Deputatul PSD ”mitralieră” Cătălin Rădulescu a susținut, la începutul acestei luni, că a fost depusă plângere la Parchetul General împotriva inițiativei „Fără penali în funcții publice” deoarece peste 500.000 de semnături au fost falsificate de USR.
În replică, USR a anunțat că va depune plângeri penale pentru abuz în serviciu pe numele Silviei Mihalcea, secretar general al Camerei Deputaților și împotriva lui Georgică Tobă, șeful Departamentului Legislativ, pentru fals în acte, privind inițiativa „Fără penali”.
Articolul 152 din Constituție reglementează limitele revizuirii astfel: ”Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”.
De asemenea, articolul 150 stabilește că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
