Vicepremierul Italiei Matteo Salvini (șeful Ligii, extrema dreaptă) a fost invitat miercuri la sediul Ambasadei României la Roma, la o recepţie oferită cu ocazia preluării preşedinţiei semestriale a Consiliului European. Salvini, care este și ministru de Interne, a vorbit despre comunitatea de români din Italia, care este „bine integrată”, despre companiile italiene active în România şi despre necesitatea ca Europa să nu îşi uite rădăcinile iudeo-creştine. Legat de contactele avute la nivel oficial cu reprezentanţii statului român, Salvini a amintit întâlnirea sa în România cu „preşedintele Camerei (Liviu Dragnea, n.r.) şi cu colega mea, ministrul de interne” Carmen Dan.
- Ambasadorul României: Prezenţa lui Matteo Salvini, „un semnal politic puternic”
„Pe 23 octombrie 2018 am avut o întâlnire plăcută şi un amplu schimb de opinii, articulat, fără a ascunde dificultăţile existente, cu vicepreşedintele Consiliului de miniştri, Matteo Salvini”, a spus celor prezenţi Ambasadorul României în Italia, George Bologan, prezentându-l pe oaspetele italian.
Ambasadorul României a adăugat că prezenţa ministrului italian de Interne la eveniment este „un semnal politic puternic pentru raporturile tradiţionale dintre popoarele şi Statele noastre”.
- Salvini confirmă „prietenia dintre popoare şi guverne”
Matteo Salvini a folosit un ton informal în discursul său: „Îţi multumesc, mai ales pentru că mi-ai scurtat discursul. Mi-am pregătit anumite citate, dar le-ai spus tu deja pe toate cele care trebuie spuse în discursurile oficiale”, şi-a început intervenţia ministrul de interne italian, adresându-se şefului diplomaţiei române în Italia.
„Când merg la evenimente oficiale, citesc discursul care este pregătit dinainte, dar când vin în casa unor prieteni (...) e nevoie de două minute pentru a confirma şi întări prietenia dintre popoare, dintre ţări, dintre guverne. Comunitatea de români din Italia e cea mai numeroasă, cea mai bine integrată. Ca ministru de Interne, lucrez pentru ca să se perceapă prezenţa românilor din Italia, să se distingă faţă de alte prezenţe. Sunteţi circa un milion două sute de mii, mulţi sunteţi fraţi şi surori, sunt cetăţeni italieni”.
- „20.000 de firme italiene care se dezvoltă în România”
Ministrul italian de Interne a vorbit despre firmele italiene din România: „Am fost în România, pentru a asculta şi a primi cererile venite din partea a peste 20.000 de firme italiene, care s-au mutat în acea ţară, care de multe ori nu s-au limitat a delocaliza, ci s-au dezvoltat internaţional, aducând dorinţa noastră de a munci, de a face, de a construi, mai ales în acest moment istoric de încetinire a economiei. La nivel internaţional e nevoie să se meargă mai departe, nu de a ne întoarce, ci să ne sprijinim de ţări prietene: îmi amintesc foarte bine de întâlnirea cu preşedintele Camerei şi cu colega mea, ministrul de interne, acum opt luni i-am întâlnit, concret, pe toţi colegii de la Interne”.
- Colaborarea forţelor de ordine
„După cum spuneai chiar tu, (spune adresându-se Ambasadorului George Bologan), fără siguranţă nu există fericire, nu e creştere economică, nu există drept la studiu, drept la sănătate, de aceea e o onoare şi o obligaţie pe care mi le-am asumat de opt luni, rezultatele sunt sub ochii tuturor. Când mă întâlnesc cu colegii în străinătate, ne confruntăm cum să putem colabora pe diferite tematici; forţele noastre de ordine şi de intelligence colaborează foarte bine. În ceea ce priveşte bilanţul, suntem perfect pe aceeaşi lungime de undă”.
La sfârşitul reuniunii, ministrul italian a făcut referire amplă la rădăcinile creştine ale Uniunii: „Papa Wojtyla făcea referire la Europa care se năştea, de la începuturi, cea a tratatului de la Maastricht. Eu părerea mea o am, datele sunt evidente, las pe fiecare să socotească, cât, în 2019, s-a realizat coerent din ceea ce era un vis frumos, mai ales în unele ţări, precum Grecia, sau altele din Uniune, însă se poate construi, se poate întări, se poate activa, ocupându-ne de economie, de agricultură, de comerţ.
Însă aş vrea să mă opresc asupra principalei lipse în contextul instituţional european, pornind de la ceea ce cred eu despre Europa. Am fost 9 ani în Parlamentul European. Dincolo de datele economice, de datele comerciale, de datele industriale, al patrulea punct din discursul tău (se adresează Ambasadorului, n.red) se referea la valori.
Dacă cineva a uitat, anume sau nu - nu ştiu-, facem parte dintr-o civilizaţie, care nu e nici mai bună nici mai rea decât altele. Însă confruntarea şi integrarea sunt posibile, cum spunea Papa Benedict, doar dacă suntem conştienţi şi mândri de ceea ce suntem.
E adevărat că în cadrul Preşedinţiilor, statele se ocupă mai degrabă de date economice, de tratate comerciale, de antiterorism, însă e ceva greşit care trebuie recuperat, dincolo de datele economice, dacă în Carta Uniunii ne prefacem că suntem ceea ce nu suntem, negând, spre exemplu, rădăcinile iudaico-creştine, care reprezintă rădăcinile din care se naşte această cultură, această civilizaţie.
E greşit să faci un pas înapoi faţă de ceea ce suntem, pentru a facilita confruntarea cu alte culturi. Nimic mai greşit! A te prezenta la o confruntare negând ceea ce eşti reprezintă un faliment din start.
- „Încercăm să repunem în vene sângele Europei”
"Îmi doresc ca preşedinţia României să uşureze această întoarcere la rădăcini, spre a ne uita la viitor, pentru că datele economice, bunăstarea, progresul social, sunt fundamentale, însă e important să te prezinţi celeilalte părţi a lumii aşa cum eşti, amintind cine suntem şi de unde venim: că suntem bărbaţi, femei, taţi, mame, limbi, istorie, culturi, religii, tradiţii, pe care nu vrem să le impunem, evident, nimănui, ci să le oferim restului lumii”.
Unul din principalele puncte negative ale Uniunii Europene, - a continuat vicepremierul Salvini-, „este negarea acestor rădăcini: un copac fără rădăcini adânci poate cădea la prima suflu de vânt. Îmi doresc ca în următoarele luni, dincolo de succesele economice, România, ţară care are o cultură, un popor, o cultură, apropiate de ale noastre, care a suferit o dictatură, care din fericire e de domeniul trecutului, se studiază doar în cărţile de istorie, Europa să meargă înainte. Europa există, Europa câştigă, dacă găseşte sensul său, valorile sale, propria existenţa, pentru a le propune altora, într-o confruntare liberă. Dacă negăm ceea ce suntem, dacă ne prefacem că suntem doar o piaţă economică, o bancă, fără rădăcini, fără bărbaţi, fără femei, şi mai ales fără copii, Europa nu mai există. Noi încercăm să repunem în vene sângele Europei, necesar pentru a trăi liniştiţi. Îi mulţumesc lui George, poporului român, României, pentru contribuţia pe care o dă Comunităţii noastre”.
17
12
