Șeful diplomației române, Teodor Meleşcanu, se opune propunerii europene de suspendare sau reducere a alocărilor de fonduri europene pentru țările care amenință statul de drept, scrie AFP.

Teodor MelescanuFoto: Agerpres

"Dacă cineva îmi spune care sunt criteriile care definesc statul de drept, sunt gata să discut", a spus Meleșcanu, în interviul acordat luni seara agenției internaționale de știri.

Parlamentul a votat la jumătatea lui ianuarie, cu o largă majoritate, suspendarea sau reducerea plăților din fonduri europene pentru "guvernele care îngrădesc justiția sau care nu luptă împotriva fraudei și a corupției". Această propunere, lansată de Comisie, trebuie acum să facă obiectul negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene.

"Nu cred că o astfel de legătură ar trebui să existe", a apreciat Meleșcanu, pentru care fondurile UE sunt "un element fundamental, pe care se bazează toată filosofia UE".

Dacă președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a asigurat că propunerea "nu vizează state membre în particular", Polonia, Ungaria și România s-au simțit vizate, notează AFP.

Bucureștiul este sub focul criticilor pentru reformele din justiție adoptate în mai multe etape de la începutul lui 2017 și care sunt acuzate de critici că afectează independența magistraților și că îngrădesc lupta împotriva corupției.

În condițiile în care Bruxellesul și Washingtonul au acuzat modificări legislative care "amenință instituțiile democratice" ale țării, Meleșcanu a susținut că această reformă "a fost făcută de manieră transparentă" și că "funcționarea justiției este apanajul fiecărei țări".

Meleșcanu s-a poziționat alături de Polonia și Ungaria, vizate de o procedură mai dură și cu caracter excepțional prevăzută de articolul 7 al Tratatului UE în cazul "încălcării grave a statului de drept".

"Sunt în favoarea unei continuări a dialogului" pentru a permite celor două țări "să-și prezinte argumentele și să răspundă la argumentele celorlalți", a spus el.