Tudorel Toader, despre modificarea legii recursului compensatoriu: Să avem încredere în legiuitor și în președinte, să promulge legea și să facă exact cum și-a dorit

de MH     HotNews.ro
Luni, 28 ianuarie 2019, 17:11 Actualitate | Esenţial


Tudorel Toader
Foto: Digi24
După ce declara că a stabilit cu premierul soluțiile, iar Guvernul va adopta probabil în această săptămână o Ordonanță de Urgență privind modificarea condițiilor legii recursului compensatoriu, ministrul Justiției, Tudorel Toader, spune acum că urmează să se întâlnească cu Viorica Dăncilă și să ajungă la o concluzie, afirmând că "sunt posibile toate variantele". "Trebuie să avem încredere în legiuitor și în președinte, care trebuie să o promulge", a declarat, luni, Tudorel Toader, lăsând să se înțeleagă că nu mai este așa sigură adoptarea unei ordonanțe.

"În zilele următoare, azi-mâine, mă voi întâlni cu doamna premier și vom ajunge la o concluzie pe recursul compensatoriu. Sunt posibile toate variantele. Când voi definitiva, vă voi anunța", a declarat ministrul Justiției, luni, după ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

Întrebat cui îi aparține decizia, el a răspuns: "Păstrăm ordinea și ierarhia premierului. Depinde de forma actului de justiție pe care îl gândim. Să avem încredere în legiuitor și în cuvântul pe care îl va avea legiuitorul, iar în președinte să promulge, exact cum și-a dorit, să modifice legea".

În ceea ce privește anunțata ordonanță privind revizuirea sentințelor, Toader a răspuns sec, fără alte comentarii: "La momentul în care avem ceva de comunicat, vă comunicăm".

Guvernul va adopta săptămâna viitoare o Ordonanță de Urgență privind modificarea condițiilor legii recursului compensatoriu, declara în 22 ianuarie, pentru HotNews.ro, ministrul Justiției. El afirma că s-a întâlnit, luni, cu premierul Viorica Dăncilă si au convenit adoptarea unei Ordonanțe de Urgență privind modificarea condițiilor legii recursului compensatoriu. Cel mai probabil, OUG ar urma să fie adoptată în ședința de Guvern de săptămâna viitoare.

"Soluțiile vor fi prezentate, poate și adoptate săptămâna următoare. Va fi o Ordonanță de Urgență de modificare a legii", spunea Toader.

Legea recursului compensatoriu a fost votată în 9 mai 2017 de Camera Deputaților, decizională, cu 175 de voturi pentru, din partea PSD, ALDE, UDMR și minorități, și 85 împotrivă, de la PNL și USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere, față de forma propusă de guvernul tehnocrat.

Legea a devenit una dintre principalele teme de pe agenda publică din ultima perioadă în urma valului de infracțiuni comise de condamnați eliberați în baza recursului compensatoriu.

Actul normativ a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acestuia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

Ministrul Justiției a susținut în numeroase rânduri că el nu are nicio responsabilitate în privința acestei legi, care a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru, și că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori - Guvernul tehnocrat.

Tudorel Toader a declarat, duminică seară, la România TV, că s-a afirmat de multe ori că CEDO urmează să condamne România pentru condițiile din penitenciare, însă acestea au fost declarații false, pentru că țara noastră nu a fost condamnată, iar discursul privind CEDO era doar justificarea legii recursului.

La jumătatea săptămânii trecute, ministrul Justiției susținea că numărul persoanelor care au beneficiat de efectele legii și au revenit în penitenciar este în scădere dacă sunt comparate datele din 2018 cu cele din 2014. Potrivit ministrului, în 2014 au fost liberați condiționat 11.392 de condamnați, iar în 2018, 8.859 de deținuți, concluzia fiind că "numărul celor care revin în penitenciar e în scădere”.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului să vină urgent cu soluții privind recursul compensatoriu astfel încât românii să nu se teamă pentru siguranța lor. Șeful statului a mai spus, referitor la comentariile celor din coaliția PSD-ALDE, că a căuta vinovați în alte guverne pentru legea respectivă nu reprezintă o soluție.

De asemenea, opoziția a cerut OUG pentru abrogarea legii. Liderul PNL Ludovic Orban a declarat, luni, că liberalii vor depune un proiect legislativ pentru abrogarea prevederii privind recursul compensatoriu şi pentru modificarea Codului Penal în sensul măririi duratei de detenţie în special pentru infracţiunile comise cu violenţă.

Statistica Administrației Naționale a Penitenciarelor

Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, 14.402 deținuți au beneficiat de prevederile legii recursului compensatoriu, 11.851 au fost eliberați condiționat, iar restul de 2.551 au fost eliberați la termen. Din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu. Conform ANP, în 2014, un număr de 11.392 de persoane au fost liberate condiţionat, în 2015 - 10.920, în 2016 - 9.216, în 2017 - 10.554, iar în 2018 - 8.859.

Istoria proiectului

Guvernul condus de Dacian Cioloș, cu Raluca Prună ministru al Justiției, a adoptat, în ultima luna de mandat, pe data de 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevedea în esență scăderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o lună de închisoare executată în condiții precare. Acest proiect a fost clasat de către parlament pentru că până la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi. Ulterior, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în Parlament până la adoptarea acesteia în mai 2017.

Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.

Cum au definit cei din Comisia juridică ce înseamnă "condiții necorespunzătoare" de detenție:

a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;

b) lipsa accesului la activități în aer liber;

c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;

f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

Ce mai prevede legea

Față de legea în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație. Astfel, în formă actuală a legii, un deținut care desfășoară muncă remunerată primește 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deținutul renunță la 40% din remunerație, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerata", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare. La propunerea deputatului PSD Oana Florea, s-a votat atunci și eliminarea supravegherii vizuale în cazul convorbirilor telefonice, aceasta precizând că ANP intenționează să mute telefoanele în camera de detenție, întrucât sunt probleme cu scoaterea deținuților la telefon.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














2292 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Încredere? (Luni, 28 ianuarie 2019, 17:16)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    În legiuitor? Un parlament dominat de hoti si complici de-ai lor? TT ne ia de fraieri... Cât despre încrederea in TT, nici să mai vb. Un avocat al hotilor un carierist si un slugoi malign.
  • +1 (1 vot)    
    Sa avem incredere... (Luni, 28 ianuarie 2019, 17:34)

    abisala [utilizator]

    Nici nu cere prea mult :)))).
  • +1 (1 vot)    
    pt astia nu vad (Luni, 28 ianuarie 2019, 18:13)

    Kosmos [utilizator]

    solutie decat niste cetateni Law Abiding Citizen care sa actioneze ca in film dupa ce si-au privit cum fiica fiul , mama , fratele , sau sora le-au fost omorate de catre niste criminali care nu s-au simtit reabilitati iar sistemul i-a lasat liberi
  • 0 (0 voturi)    
    „Sa avem incredere in legiutor“ adica in hoti si mafioti? (Marţi, 29 ianuarie 2019, 14:57)

    V. Istina [utilizator]

    Si ticalosi ca tine?

    Pana nu ne curatam de voi, vom fi bolnavi si strambi si deprimati ca dracu‘ doar cand va vedem!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version