Presemnalizarea dispozitivelor radar instalate pe mașinile Poliției afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, limitează posibilitățile Poliției rutiere de a supraveghea și de a impune respectarea de către șoferi a dispozițiilor legale privind limitele de viteză și generează o stare de pericol pentru ordinea și siguranța publică. Curtea Constituțională își motivează astfel decizia prin care a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor legislative care prevedeau obligativitatea ca mașinile de poliție cu radar să fie presemnalizate.
În 6 noiembrie, Curtea Constituțională a admis parţial sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede obligativitatea ca mașinile de poliție cu radar să fie presemnalizate.
În motivarea deciziei, publicată acum, Curtea Constituțională spune că este întemeiată sesizarea președintelui și că obligativitatea presemnalizării în zona drumului public a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionate sau pe suporţii amenajărilor rutiere și a dispozitivelor radar tip pistol - care limitează activitățile Poliției în privința șoferilor ce depășesc viteza legală - aduce atingere prevederilor constituționale privind respectarea obligatorie a legilor și afectează protejarea dreptului la viață și la integritatea fizică și psihică.
Curtea apreciază că soluția legislativă contestată de șeful statului face ca aplicarea legislației rutiere în privința limitării vitezei pe drumurile publice "să se îndepărteze de la scopul ei, care vizează siguranţa traficului rutier și, în mod special, ocrotirea vieţii și a integrităţii corporale a persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, iar, pe de altă parte, să fie lipsită, în mare măsură, de componenta sancțiunii".
Modificările propuse sunt "de natură să creeze o stare de pericol pentru ordinea și siguranța publică"
"Curtea are în vedere faptul că presemnalizarea obligatorie a prezenței, în zona drumului public, a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere, precum și a dispozitivelor radar tip pistol este de natură să ducă la o practică de respectare a dispozițiilor legale privind limitele de viteză numai în zonele presemnalizate ca atare. În afara acestor zone presemnalizate, organele abilitate ale statului sunt însă, în mare măsură, lipsite de posibilitatea de a proteja interesul general cu privire la siguranța circulației pe drumurile publice, exercitarea prerogativelor privind constatarea și sancționarea încălcării normelor legale referitoare la limitele de viteză fiind mult limitată de impunerea unei totale vizibilități a activităților poliției rutiere de supraveghere a traficului rutier. Astfel, pe segmentele de drum public pe care nu sunt postate panouri de atenționare referitoare la prezența dispozitivelor radar menționate anterior, participanții la trafic pot depăși viteza legală, fără a se expune unui risc semnificativ ca respectivele contravenții să fie constatate cu ajutorul dispozitivelor destinate a fi utilizate în regim de deplasare a autovehiculelor pe care sunt instalate, în condițiile în care autovehiculele de patrulare, potrivit legii criticate, trebuie să prezinte înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere", arată CCR în motivare.
Curtea mai spune că o astfel de modificare legislativă nu duce la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere, întrucât nu asigură conformarea șoferilor la regimul legal de viteză prevăzut pentru întreg sectorul de drum respectiv. Dimpotrivă, obligativitatea atenționării șoferilor în legătură cu acțiunile Poliției rutiere de supraveghere și de control privind respectarea dispozițiilor legale referitoare la limitele de viteză este de natură să ducă la creșterea agresivităţii rutiere pe segmentele de drum public pe care nu sunt instalate panouri de atenționare asupra radarelor, argumentează Curtea.
Totodată, dispozițiile art.2 din același act normativ stabilesc că "îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora”. Curtea arată, astfel, că scopul declarat al legislației rutiere privește întreaga rețea de drumuri publice din România, și nu doar acele segmente de drum public pe care s-ar instala respectivele panouri de presemnalizare, iar ducerea la îndeplinire a acestui scop revine poliției rutiere.
"Astfel, soluția legislativă prevăzută de dispozițiile art.109 alin.(6)-(10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002, în forma modificată prin legea criticată, - privind presemnalizarea obligatorie a prezenței, în zona drumului public, a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere, precum și a dispozitivelor radar tip pistol - se îndepărtează de la scopul reglementării în materia circulației pe drumurile publice, care vizează siguranţa traficului rutier, aspectul cel mai important constând, în mod evident, în ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public. Totodată, această soluție legislativă lipsește aplicarea legislației rutiere - sub aspectul asigurării respectării limitelor legale de viteză - de componenta coercitivă raportat la cea mai mare parte a rețelei de drumuri publice. (...) Curtea constată că aceste dispoziții aduc atingere și prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept, în componentele sale referitoare la apărarea ordinii și a siguranței publice și la garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor", mai precizează CCR.
De asemenea, judecătorii constituționali spun că aceste modificări legislative limitează posibilitățile Poliției rutiere de a supraveghea și de a impune respectarea de către șoferi a dispozițiilor legale cu privire la limitele de viteză și sunt "de natură să creeze o stare de pericol pentru ordinea și siguranța publică".
"Or, prevederile art.1 alin.(3) din Constituție, potrivit cărora „România este stat de drept [...], în care drepturile și libertățile cetățenilor […] reprezintă valori supreme […] și sunt garantate”, impun legiuitorului obligația de a lua măsuri în vederea apărării ordinii și a siguranței publice - sub aspectul siguranței circulației pe drumurile publice -, prin adoptarea instrumentelor legale necesare în scopul reducerii fenomenului contravențional, inclusiv în ceea ce privește depășirea limitelor vitezei legale, cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen. Principiile statului de drept și regimului nostru constituțional presupun interpretarea sistematică a drepturilor cetăţenilor, ceea ce implică și obligația statului de a asigura ordinea și siguranța publică, inclusiv siguranța rutieră. Prevederile art.1 alin.(3) din Constituție impun, așadar, ca poliția rutieră să își îmbunătățească capacitatea de supraveghere și de control cu privire la traficul rutier, prin dezvoltarea sistemelor de constatare a contravențiilor referitoare la depăşirea vitezei maxime admise", mai arată CCR.
Cum sunt folosite radarele în alte state
Totodată, Curtea spune că în alte state europene sunt folosite diferite de dispozitive pentru controlul respectării regimului legal de viteză (inclusiv mijloace tehnice automate). Astfel, în Franța, radarele de viteză amplasate pe mașina poliției și radarele mobile nu sunt presemnalizate, "ceea ce înseamnă că pentru dispozitivele de măsurare a vitezei destinate a fi utilizate în regim staţionar şi/sau în regim de deplasare a autovehiculului de patrulare al poliției rutiere nu există obligativitatea presemnalizării".
De asemenea, nici radarele atașate la semafor și nici radarele la trecere de nivel nu sunt presemnalizate. În schimb, radarele de viteză medie - ce calculează viteza medie între două puncte, pe o secțiune de drum care poate ajunge până la câțiva kilometri - sunt presemnalizate prin panouri de avertizare.
CCR mai arată că există și state membre ale Uniunii Europene în care obligativitatea presemnalizării radarelor a fost eliminată, așa cum s-a întâmplat în Bulgaria, prin modificarea, în 2017, a legii traficului rutier.
0
3
