Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) participă alături de celelalte organizații patronale din România la protestul împotriva Pachetului Mobilitate 1, care va avea loc pe dată de 10 ianuarie, între orele 08.00 - 13.00 în față Parlamentului European - Piața Luxembourg.

TransportFoto: Dreamstime

Într-un comunicat, FORT spune că s-a opus cu vehemență Pachetului de Mobilitate și a făcut numeroase sesizări și petiții miniștrilor Transporturilor din România din ultimii doi ani, cât și Comisiei Europene și Parlamentului European, cu privire la efectele pe care le aduc aceste modificări asupra transportatorilor români, citează Mediafax.

În data de 10 ianuarie 2019, Comisia de Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN) va vota cele trei propuneri cheie ale Pachetului Mobilitate 1, după care vor urmă să fie aprobate în sesiunea plenară a Parlamentului European din 14 - 17.01.2019.

Pachetul mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe 31.05.2017 și cuprinde propuneri importante de modificare a legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detașării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști; propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie și a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piața de transport rutier de marfă.

La data de 04.12.2018, Consiliul Miniștrilor de Transport din UE (ministrul de resort din România s-a abținut de la vot) a adoptat poziția să (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile restrictive ale Alianței Rutiere a Statelor din Vestul UE, prin care transportatorii români, alături de ceilalți transportatori estici sunt trimiși acasă, prin măsurile restrictive dure de efectuare a transportului rutier în Uniunea Europeană.

În principal vor fi aplicate următoarele reguli: aplicarea regulilor detașării la transporturile rutiere internaționale, cu exceptarea tranzitului și a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv: în drumul spre țara de destinație și în drumul de întoarcere, se permite o activitate suplimentară de încărcare/descărcare în ambele direcții, fără a se încadra în regimul de detașare, sau zero la plecare și până la două (operațiuni) în drumul de întoarcere. Pentru toate celelalte tipuri de operațiuni, inclusiv pentru cabotaj, regimul de detașare integrală se aplică începând cu prima zi a operațiunii; restricționarea cabotajului prin introducerea unei perioade de "răcire" (cooling-off) de 5 zile înainte că alte operațiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeași țară cu același autovehicul; interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabina autovehiculului, deși în documentele Președinției Austriece este recunoscută lipsa acută de spații de parcare sigure și securizate în UE; întoarcerea acasă a șoferilor cel puțîn o dată la patru săptămâni - sau, în cazul în care șoferul alege să ia două repausuri săptămânale reduse, după numai trei săptămâni pe drum; obligația dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operațiuni de transport internațional cu tahograf inteligent până la sfârșitul anului 2024.

Propunerile cuprinse în Pachetul Mobilitate au fost realizate pe fondul protecționismului în creștere al statelor membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianței Rutiere, iar transportatorii români și est-europeni vor fi cei mai afectați prin măsurile propuse, care vor determina creșterea semnificativă a costurilor de operare și restricționarea transporturilor rutiere internaționale operate de aceștia în cadrul UE.

După aprobarea poziției Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intră în procedura de trialog pentru armonizarea pozițiilor celor 3 instituții europene - Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul de Transport UE în vederea aprobării textului final.