Presa francofonă relatează cu îngrijorare preluarea președinției rotative a Uniunii Europene de către România, vorbind despre „Îngrijorătoarele derive antieuropene la București” sau „o bătaie de cap în plus pentru Europa”.
Tonul cel mai dur este adoptat de Le Monde (considerat de centru-stânga), care a publicat miercuri un editorial cu titlul „Îngrijorătoarele derive antieuropene la București”.
Marele ziar francez notează că țara este pregătită din punct de vedere tehnic, dar problema este una politică: De la victoria în alegerile din 2016, PSD s-a lansat într-o vastă ofensivă împotriva justiției, cu un scop nemărturisit: acela de a-l scăpa de închisoare pe liderul său, Liviu Dragnea.
Potrivit sursei citate, Dragnea este în curs de a muta România în tabăra puterilor suveraniste din Europa centrală, care nu ezită să slăbească statul de drept, pe modelul Poloniei și Ungariei. Iar Bucureștiul va trebui să decidă în lunile următoare dacă va înscrie pe ordinea de zi a Consiliului European procedura de sancționare față de Varșovia și Budapesta pentru afectarea independenței justiției.
Le Monde arată că, într-o țară profund europeană, PSD a reușit să avanseze ideea euroscepticismul, criticând Bruxellesul, iar discursul împotriva „influențelor din străinătate” găsește ecou în rândul populației sărace și rurale, în timp ce clasa medie și mai înstărită din zona urbană a obosit să iasă în stradă pentru a protesta.
Comisia Europeană nu a rămas tăcută, dar s-a ferit să declanșeze procedura Articolului 7, în lipsa unei majorități suficiente.
Și totuși, există mijloace de acțiune. După ce a sesizat Curtea de Justiție a UE, Comisia a reușit recent să oblige Varșovia să facă un pas înapoi în reforma care viza pensionarea judecătorilor de la Curtea Supremă. Această decizie și consecințele sale au fost atent observate de magistrații români, care au multe speranțe de la un astfel de recurs, arată Le Monde.
Cealaltă armă - banii. Cazul român este simbolul perfect al acestor suveraniști care se îmbogățesc pe spatele UE, criticând-o în același timp, subliniază Le Monde. Într-unul din dosarele de corupție care îl vizează, Liviu Dragnea este acuzat că a participat la deturnarea a 21 de milioane de euro din fondurile europene.
Serviciul antifraudă al Comisie a transmis dosarul justiției române și așteaptă acum decizia unor eventuale sancțiuni financiare. Dar puterea judiciară este sub presiunea executivului și ar fi periculos pentru Comisie să aștepte, arată Le Monde. „UE nu poate cu siguranță să împiedice unul dintre membri săi să asigure președinția rotativă, dar nu este obligată să se arate naivă în fața celor care o amenință din interior”, este încheierea acestui editorial, semnat Le Monde.
România, o bătaie de cap în plus pentru Europa
Le Parisien notează că România preia președinția UE pentru șase luni decisive pentru bătrânul continent.
„Deja mobilizată de Brexit (sfârșitul lui martie) și de avansul populismului, în condițiile în care alegerile europene bat la ușă în 26 mai, Europa are acum o altă grijă: de marți, trebuie să se acomodeze cu președinția României”, scrie cotidianul francez, care notează că este pentru prima oară când această țară preia președinția UE.
Potrivit sursei citate, PSD, moștenitorul Partidului Comunist și teoretic orientat spre stânga, „a efectuat în ultimele luni un viraj spre populism și naționalism, pe modelul vecinilor ungari și polonezi”, iar țara, care era până recent una dintre cele mai eurofile de pe continent, a devenit una dintre cele mai critice voci față de Bruxelles. „Care nu mai avea nevoie decât de asta”.
Liviu Dragnea este descris de cotidianul francez drept omul forte de la București, care a fost împiedicat de o condamnare la închisoare cu suspendare să devină premier, fiind vizat în același timp de alte două proceduri judiciare pentru corupție. Aceste lucruri nu îl împiedică însă să tragă sforile guvernării în încercarea de a promova o reformă a sistemului judiciar pentru a reduce la tăcere judecătorii. Populația, exasperată, a ieșit masiv pe străzi.
Situația este cu atât mai complicată cu cât România este marcată de o coabitare tumultuoasă cu un președinte de centru dreapta opus guvernului, „foarte pro-europeanul Klaus Iohannis”, arată Le Parisien.
În iulie, Finlanda va prelua președinția rotativă a UE. „Dar, până atunci, cele șase luni sub președinția română se anunță foarte lungi„, mai notează cotidianul francez.
Courrier International preia un articol din presa italiană, scriind că România preia președinția rotativă a UE iar acest lucru nu este foarte liniștitor.
Și vorbim de un semestru care se anunță foarte încărcat: intrarea în vigoare a Brexitului și alegerile europene, asupra cărora planează amenințarea populistă și eurosceptică.
Cotidianul La Repubblica este cel puțin circumspect, notează courrierinternational.com.
România trăiește “un conflict permanent între, pe de o parte, majoritatea social-democrată condusă de Liviu Dragnea – 56 de ani, puternic și fără scrupule, de stânga - și, pe de altă parte, șeful statului, Klaus Iohannis, 59 de ani, de centru dreapta și pro-european.
România, „sinonimă cu corupția și deriva populistă”
Cotidianul belgian La Libre se întreabă dacă România, „sinonimă cu corupția și deriva populistă”, este în măsură să prezideze UE.
La Libre preia criticile lansate la sfârșitul anului trecut de șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: "România este pregătită tehnic […]. Cred totuși că guvernul de la București nu a înțeles deplin ce implică președinția statelor membre"
Dacă rolul unei președinții rotative este astăzi limitat, România, a cărei guvernare și-a multiplicat diatribele eurosceptice și populiste, o începe pe a sa cu un deficit de imagine important, arată ziarul belgian.
9
20
