EUObserver: Noapte bună, Viena! Rezultate mixte de la președinția austriacă

de Ionut Baias     HotNews.ro
Vineri, 28 decembrie 2018, 0:32 Actualitate | Esenţial


Sebastian Kurz
Foto: Agerpres/EPA
Președinția austriacă a UE din iulie-decembrie 2018 a avut drept fundal provocări și tensiuni majore în bloc. Migrația a continuat să învrăjbească statele UE și negocierile pentru Brexit au ajuns în stadiul final, supunând încercării unitatea celor 27 din UE. În plus, cu alegerile europene care vor urma curând, în mai, și cum Parlamentul European (PE) va ajunge la final de mandat, trebuie adoptate multe măsuri legislative. „În acest context, bilanțul Austriei indică rezultate mixte”, a declarat Paul Schmidt, secretar general al organizației Austrian Society for European Politics. „Au fost anunțate multe obiective care ulterior a fost nevoie să fie adaptate la realitățile politice.”, potrivit Rador, care citează EUObserver.

Migrație

Atunci când Austria a preluat președinția UE pentru a treia oară, pe 1 iulie 2018, cancelarul austriac Sebastian Kurz declara că guvernul său - în coaliție cu Partidul Libertății din Austria (FPO) de extrema dreaptă - se va folosi de mandatul de șase luni pentru a promova „o Europă care protejează”.

Prezentând pe 3 iulie în PE, la Strasbourg, prioritățile Austriei, el a explicat că „protecția populației europene trebuie să fie cea mai mare prioritate a noastră și avem nevoie de o schimbare de paradigmă în politica pentru migrație.”
„E obiectivul meu să ajungem la un acord politic privind consolidarea Frontex, o prelungire a mandatului, și să facem un pas mare spre un mai bun control al frontierelor externe”, declara Kurz în iunie cotidianului austriac Der Standard. Șase luni mai târziu, e clar că acel obiectiv a fost atins doar parțial.

Statele UE situate de-a lungul frontierei externe, cum ar fi Italia, Spania, Grecia și Ungaria, nu sunt dispuse să cedeze mai multe sarcini de control la graniță către Frontex.

La conferința UE informală de la Salzburg (20 septembrie) ele au arătat clar că consideră acest lucru o interferență în suveranitatea lor națională. Totuși, consiliul a ajuns la o înțelegere parțială de a acorda Frontex o jurisdicție mai largă în ce privește politica de repatriere și cooperarea cu terțe țări. În plus, Comisia a propus detașarea a 10.000 de grăniceri suplimentari.

Pe lângă întărirea granițelor externe, n-a mai fost realizat nici un alt progres pentru depășirea unor neînțelegeri majore, cum ar fi cotele, reforma Reglementării Dublin, implementarea unui plan privind așa-zise „platforme de debarcare” în afara UE.

Într-o aparentă tentativă de a schimba discursul oficial privind migrația, Kurz a găzduit un Forum UE-Africa la Viena pe 18 decembrie, intitulat „ducând cooperarea în epoca digitală”. Peste 20 de lideri și 1.000 de oameni de afaceri africani au venit la Viena și, per total, la această conferință i s-au promis Africii 2 miliarde de euro. Totuși, parteneri europeni cruciali, inclusiv Angela Merkel și Emmanuel Macron, au decis să se țină departe de eveniment. Kurz și-i înstrăinase prin decizia guvernului său de a se retrage din pactul ONU privind migrația.

Negocieri pentru Brexit

În cursul președinției austriece Comisia a finalizat acordul de retragere și declarația politică privind Brexit. „Dacă mandatul pentru negocieri îi revine lui Michel Barnier, președinția austriacă a lucrat foarte sârguincios la menținerea unității UE-27”, a declarat un diplomat familiarizat cu negocierile. Se pare că acest obiectiv a fost atins, cu mica excepție a Spaniei și a efemerului - dar publicului - ei scandal cu Regatul Unit pe tema statutului Gibraltarului după Brexit.

Integrarea Balcanilor Occidentali

Un alt obiectiv principal al președinției austriece a fost încurajarea integrării Balcanilor Occidentali în UE. „Proiectul Uniunii Europene poate fi considerat - din punctul nostru de vedere - complet doar odată ce statele Balcanilor Occidentali vor fi devenit și ele parte a Europei noastre unite”, a declarat Kurz într-un discurs de pe 3 iulie.

Ambițiile ministerului austriac de externe erau mari mai cu seamă în privința unui potențial acord Serbia-Kosovo, care ar fi făcut să înainteze considerabil procesul de integrare. Au fost făcute numeroase călătorii diplomatice în regiune, inclusiv de către ministrul austriac de externe Karin Kneissl. „A existat un pic de dezamăgire când a devenit clar că acest lucru nu se va materializa”, a explicat un diplomat. Trebuie totuși precizat că în cursul președinției austriece Muntenegru a deschis un nou capitol de negociere, iar Serbia a deschis două.

Declarație de referință privind antisemitismul

O chestiune ce merită în mod deosebit menționată este realizarea președinției austriece de a media un acord privind o declarație despre lupta împotriva antisemitismului.
Câteva referințe din declarație, inclusiv la definiția antisemitismului adoptată de International Holocaust Remembrance Alliance, au fost întâmpinate cu o opoziție puternică din partea mai multor state UE, care aproape a dus la colapsul negocierilor.

Cu toate acestea, negociatorul ministerului austriac de interne a realizat un succes, care a dus la adoptarea declarației de către Consiliul European pe 6 decembrie. „În general, munca istovitoare a funcționarilor civili nu ar trebui subestimată”, a declarat la Bruxelles un purtător de cuvânt al președinției austriece a UE.

„Președinția UE înseamnă foarte multă muncă suplimentară, deoarece, în calitate de președinte al multor întâlniri din decursul ultimelor luni, noi a trebuit să acționăm precum un mediator neutru și onest pentru a obține compromisuri între cei 28.” S-a realizat prin urmare un oarecare progres, nu numai în privința declarației despre antisemitism, ci și în sfera protecției mediului.

Alienarea partenerilor europeni

Într-un final, totuși, promisiunea mult repetată de Kurz de a acționa precum „un constructor de poduri în UE” nu a putut fi îndeplinită. Decizia Austriei din 31 octombrie de a se retrage din pactul ONU pentru migrație i-a înstrăinat pe mulți parteneri europeni și a provocat daune grave reputației internaționale a țării. Cei mai mulți observatori consideră că Kurz a cedat în privința aceasta din cauza cererii partenerului de coaliție, FPO.

Acea decizia a fost agravată de faptul că Austria deținea președinția UE și se aștepta de la ea să joace rolul mediatorului și susținătorului multilateralismului.

La fel, mulți parteneri europeni au fost negativ impresionați de participare președintelui rus Vladimir Putin la nunta ministrul de externe Kneissl în august. Acest fapt a redus credibilitatea țării în ce privește rolul ei de constructor de poduri între Rusia și Occident.

Pe 1 ianuarie România va prelua președinția UE de la Austria, și odată cu ea va moșteni și un pachet pestriț de provocări.

EUOBserver (preluare Rador)










Citeste pe MedLife.ro
Mituri despre colesterol










1563 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version