​​Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM și avocat al fostei soții a lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive, a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională referitor la termenul de 30 de zile în care se poate depune o contestație în anulare, după decizia CCR privind constituirea nelegală a completurilor de judecată.

Liviu DragneaFoto: Stirile ProTV

Mai exact, Neacșu susține că nu doar cei care se află în termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de condamnare să poată depune contestația în anulare, ci toți cei care au fost condamnați din 2014 încoace.

În această situație se află și Liviu Dragnea, care a fost condamnat definitiv de un complet de 5, în 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului, iar hotărârea condamnării i-a fost comunicată în februarie 2017. Dacă sesizarea lui Neacșu ajunge la CCR și este soluționată favorabil, Liviu Dragnea ar putea depune o contestație în anulare, constituirea nelegală a completului fiind motiv de nulitate absolută, potrivit legii.

În ultimele zile, pentru o serie de condamnați de completurile de 5, printre care Dan Șova, Constantin Niță, Rudel Obreja, Elena Udrea sau Alina Bica, Curtea Supremă a decis eliberarea, admițând, în principiu, contestațiile în anulare ca urmare a deciziei CCR privind constituirea nelegală a completurilor de 5.

Toni Neașcu susține, într-o postare pe Facebook, că a sesizat în nume personal Avocatul Poporului, invocând tratamentul discriminatoriu „în care se află persoanele care au fost condamnate și execută pedepse pronunțate de Completele de 5 judecători de la ÎCCJ în perioada 1.02.2014 și până în prezent”.

"Astăzi (vineri -n.r.), în nume personal, am formulat o petiție adresată Avocatului Poporului, prin care am solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate în ce privește art. 428 alin. 1 Cpp, care prevede termenul de 30 de zile de la comunicare pentru introducerea unei contestații în anulare. În motivare am plecat de la efectele Deciziei CCR nr. 685/2018 și de la tratamentul juridic diferențiat și discriminatoriu în care se află persoanele care au fost condamnate și execută pedepse pronunțate de Completele de 5 judecători de la ÎCCJ în perioada 1.02.2014 și până în prezent", scrie Neacșu, pe Facebook.

În sesizare, avocatul arată că nu pot apela la această cale de atac decât cei cărora li s-a comunicat hotărârea definitivă în ultimele 30 de zile. "Cu toate că din punct de vedere juridic problema nelegalității compunerii completelor de 5 judecători de la ÎCCJ a apărut doar o dată cu pronunțarea acestei decizii de către CCR, nu pot apela la remedii procesuale pentru înlăturarea vătămărilor și repararea drepturilor decât acele persoane care se află în situația particulară de a li se fi comunicat hotărârea definitivă în ultimele 30 de zile. (...) Astfel fiind, norma criticată plasează unele dintre persoanele împotriva cărora se face executarea hotărârilor de condamnare pronunțate de complete nelegal constituite și de instanțe care nu satisfac cerințele imparțialității obiective în situația de a fi decăzută din dreptul de a exercita calea de atac prevăzută de lege din motive care nu ii pot fi imputabile, comunicarea hotărârilor de condamnare anterior apariției Deciziei nr. 685/2018 a CCR, și care nu puteau fi prevăzute în mod rezonabil", se arată în textul sesizării.

Adrian Toni Neacșu arată, în sesizare, că, deși începând cu data de 1 februarie 2014, completurile de 5 judecători în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție au pronunțat mai mult de 350 de hotărâri judecătorești definitive de condamnare într-o compunere nelegală a completului de judecată și cu încălcarea dreptului fundamental la o instanță imparțială, cei mai mulți dintre cetățenii aflați în situația de a executa aceste hotărâri judecătorești lovite de nulitate nu mai au remedii procesuale deoarece nu se mai află în termenul de contestație în anulare. Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii reamintește că prin Decizia 685/2018 s-a stabilit că "atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet".