Curtea Constituțională va dezbate în 23 ianuarie sesizarea președintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ care vizează înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, au declarat pentru HotNews reprezentanți ai CCR. Şeful statului spune că legea este neclară şi susceptibilă de interpretări.
Sesizarea a fost trimisă de președinte marți, iar CCR a decis ca dezbaterile asupra acesteia să aibă loc în 23 ianuarie.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi a fost transmisă de Parlament pentru promulgare în 24 noiembrie.
Iohannis spune, în sesizarea la CCR, că legea contravine Constituţiei, potrivit căreia preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt numiţi prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, dacă întrunesc majoritatea voturilor.
Klaus Iohannis precizează că numirea de către Parlament a conducerii Consiliului de monitorizare se materializează într-o hotărâre a Senatului. "În conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie, pentru a fi adoptat, un asemenea act ar trebui să întrunească votul majorităţii deputaţilor, respectiv al senatorilor prezenţi, şi nu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere”, afirmă Iohannis. Șeful statului a invocat o decizie a CCR potrivit căreia, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi.
Șeful statului spune că hotărârea Senatului în acest caz trebuia adoptată cu votul majorităţii membrilor prezenţi, instituirea unei alte majorităţi fiind contrară Legii fundamentale și, prin urmare, Parlamentul a adoptat o lege cu încălcarea prevederilor constituționale.
Iohannis spune, de asemenea, că prin modificarea unui articol din această lege în termen de 10 zile de la publicarea candidaturilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Consiliului de monitorizare se pot depune, la comisia de specialitate, în scris, obiecţiuni argumentate cu privire la candidaturile depuse. Preşedintele consideră că aceste prevederi sunt lipsite de precizie şi claritate în ceea ce priveşte persoanele care pot depune aceste obiecţiuni. Totodată, Klaus Iohannis apreciază că termenul de „obiecţiuni argumentate” este lipsit de claritate, nefiind precis reglementată forma şi natura juridică a acestor contestaţii.
Şeful statului face referire în sesizarea la CSM și la dispoziţiile alin. (22) şi alin. (23) ale art. 5 din Legea nr. 8/2016, care stabilesc că avizul întocmit de Comisia pentru drepturile omului, în urma audierii candidaţilor şi prezentat în şedinţa plenului Senatului, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
De asemenea, preşedintele apreciază că prevederea privind reînnoirea mandatului preşedintelui şi al vicepreşedintelui, o singură dată, la cerere, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului este neclară, pentru că nu se precizează cine poate face această cerere de reînnoire, ceea ce poate da naştere unor diverse interpretări.
În sesizarea la CCR, şeful statului mai arată că printr-o altă prevedere se instituie un privilegiu pentru foştii preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliului de monitorizare la ocuparea unui post în cadrul instituţiei în detrimentul altor persoane, care ar îndeplini criteriile cerute pentru ocuparea respectivului post prin concurs.
De asemenea, Iohannis arată în sesizare că prin modificările aduse legii cu privire la ocuparea unor funcţii de conducere în structurile Consiliului de monitorizare se pot crea anumite privilegii pentru anumiţi demnitari.
Legat de conținutul legii, Klaus Iohannis spune că 13 din cele 17 articole au fost modificate sau completate prin noua lege.
Președintele mai arată că este nevoie de o soluţie legislativă coerentă care să fie cuprinsă într-o reglementare unitară şi care să răspundă cerinţelor de claritate şi previzibilitate a legii.
