Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) recomandă ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) să organizeze "de îndată" o nouă tragere la sorți a completurilor de 5 judecători, cu mențiunea că, de această dată, aceste completuri vor fi în număr total de șase - trei în civil, precum și trei în penal, în condițiile în care până acum erau două. Astfel, tragerea la sorţi pentru refacerea completurilor, din 9 noiembrie, este anulată, iar toate dosarele aflate în prezent pe rolul Înaltei Curţi, de competenţa completurilor de 5, înfiinţate din anul 2014 şi până în prezent, se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înfiinţate. La unul din completurile de 5 se află și procesul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în prima instanță la trei ani și jumătate de închisoare.

Sediul CSMFoto: Agerpres

Secția pentru Judecători a CSM a stabilit miercuri, cu majoritate de voturi şi cu o abţinere din partea președintei ICCJ, Cristina Tarcea, emiterea unei decizii pentru aplicarea deciziei luate în 7 noiembrie de Curtea Constituţională.

Noua procedură de constituire a completurilor de 5

Secţia pentru judecători recomandă înfiinţarea a cel puţin 3 completuri în materie penală şi 3 completuri în alte materii decât cea penală. Acum, la instanța supremă sunt două completuri în materie penală și două în materie civilă. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să comunice Secţiei pentru judecători a CSM numărul de completuri de 5 judecători

în materie penală şi în alte materii decât cea penală, precum şi structura acestora din urmă completuri din punct de vedere al reprezentativității judecătorilor din secţiile instanţei supreme.

Judecătorii care vor face parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

CSM a stabilit, miercuri, și procedura pentru tragerea la sorți a membrilor completurilor. Astfel, aceasta se va face după convocarea tuturor judecătorilor în activitate din instanța supremă, iar lipsa unuia sau mai multor judecători convocaţi nu împiedică desfăşurarea procedurii. La şedinţa publică în care are loc tragerea la sorţi poate participa orice persoană interesată.

Decanul de vârstă al judecătorilor instanţei supreme participă în mod obligatoriu la tragerea la sorţi, iar în cazul în care nu poate participa este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei. Tragerea la sorţi se înregistrează audio-video.

De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/secţiilor respective; decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va verifica prin citire, în prezenţa celorlalţi judecători, numele judecătorilor înscrişi pe bilete în vederea tragerii la sorţi şi va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui; dispozitivele menţionate vor fi introduse în urne separate corespunzătoare completurilor în materie penală, respectiv în alte materii decât cea penală; bilele cu numele preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi introduse în urna corespunzătoare secţiei din care provin; preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători.

După tragerea la sorţi a titularilor completurilor de 5 judecători, va fi întocmită lista de permanenţă pentru materia penală, respectiv pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenţei fiind stabilită prin tragerea la sorţi a tuturor celorlalţi judecători ai secţiei/secţiilor respective, care vor asigura, prin rotaţie, în ordinea intervenţiei situaţiilor de înlocuire, participarea în completuri în cazul înlocuirii titularului în condiţiile legii; aceste situaţii se notează într-o evidenţă specială.

CSM a mai stabilit că după tragerea la sorţi toate dosarele aflate în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de competenţa completurilor de 5 judecători, înfiinţate din anul 2014 şi până în prezent, se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înfiinţate de 5 judecători.

Potrivit deciziei de miercuri a CSM, preşedintele fiecărui complet ia măsurile urgente în vederea judecării cauzei, inclusiv pentru stabilirea termenului, iar toate dosarele care vor fi înregistrate pe rolul instanței supreme până la sfârşitul anului 2018, de competenţa completurilor de 5 judecători, vor fi repartizate completurilor nou înfiinţate.

"Prezenta hotărâre se aduce la îndeplinire de îndată, în vederea creării premiselor pentru rezolvarea potenţialelor situaţii cu caracter urgent apărute în activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru desemnarea completurilor de 5 judecători care vor funcţiona în anul 2019, Secţia pentru judecători va adopta o hotărâre în acest sens", a mai stabilit CSM.

În motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a stabilit că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători, magistrații precizau că obligaţia de a identifica soluţiile, la nivel de principiu, cu privire la legala compunere a completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare revine Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis, luni, ca 25 de cauze ale completurilor de 5 judecători să fie amânate pe 14 ianuarie, în urma deciziei Curții de Apel București privind anularea tragerii la sorţi a completurilor din 9 noiembrie. Între procese se numără și cel al lui Liviu Dragnea, dar și cel al lui Toni Greblă, achitat în primă instanță pentru fapte de corupție.

La Completul numărul 1 de 5 judecători, care urma să intre în şedinţa de judecată din data de 3 decembrie, se află în apel cauzele lui Liviu Dragnea- apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, Sebastian Ghiţă - dosarul privind intervenţiile la vârful Poliţiei şi Parchetului Prahova, Victor Ponta - dosarul Turceni-Rovinari - şi cauza privindu-l pe actualul secretar general al Guvernului, Toni Greblă.