Premierul Viorica Dăncilă și membrii Cabinetului său, aflați la Alba Iulia pentru o ședință solemnă în Sala Unirii, au fost huiduiți, scandându-se "Demisia! Rușine să vă fie!". Viorica Dăncilă a venit îmbrăcată în costum popular, iar la începutul ședinței ea le-a spus miniștrilor că este "probabil cel mai emoționant moment" al mandatului acestui guvern. Discursul lui Dăncilă a fost urmat abrupt de filmul de prezentare a României la sărbătorirea Centenarului, proiectat pe două ecrane amplasate în Sala Unirii. Filmul promovează imaginea României, ”grădina Maicii Domnului, țara nemuritorului Dracula și a albastrului de Voroneț”. Huiduielile au continuat și pe durata ședinței Guvernului.
UPDATE Viorica Dăncilă a spus, la începutul ședinței, că Sala Unirii este "un templu al României Mari, unde s-a semnat actul Marii Unirii, un loc unde oamenii simt cu adevărat mândria de a fi români".
Dăncilă le-a spus miniștrilor că în plan simbolic este "probabil cel mai emoționant moment" al mandatului acestui guvern.
"Vom continua să oferim servicii publice în folosul cetățeanului, să arătăm că avem capacitatea să le lăsăm moștenire o Românie mai prosperă. Eforturile pe care le depunem, toate inițiativele au scopul de a consolida o Românie puternică, dinamică, cu o economie puternică", a susținut Viorica Dăncilă.
Discursul lui Dăncilă a fost urmat abrupt de un film de prezentare a României la sărbătorirea Centenarului, proiectat pe două ecrane amplasate în Sala Unirii. Filmul promovează imaginea României, ”grădina Maicii Domnului, țara lui Dracula și a albastrului de Voroneț”.
Prima parte a ședinței de guvern la care presa a avut acces s-a încheiat.
UPDATEȘedința Guvernului, programată la 10.30, a început la ora 11.00. Viorica Dăncilă este îmbrăcată în costum popular.
Viorica Dăncilă a fost primită la Sala Unirii cu pâine și sare.
La începutul ședinței a fost intonat Imnul Național.
Înaintea ședinței, Dăncilă și membrii cabinetului său au depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul din centrul orașului. Un mic grup de protestatari i-au așteptat pe Viorica Dăncilă și pe miniștri la Statuia lui Mihai Viteazul, iar în momentul în care au ajuns au fost huiduți. Câțiva oameni au scandat "Demisia! Rușine să vă fie!".
Niciunul dintre membrii Guvernului nu a reacționat la scandări, preferând să se facă că nu îi aud pe protestatari, în ciuda faptului că aceștia aveau și o portavoce, scrie alba24.ro. Până la urmă, protestatarii au fost opriți de jandarmi.
După depunerea coroanei, membrii Cabinetului Dăncilă au fost din nou huiduiți, în timp ce mergeau spre Sala Unirii. Mai mulți oameni au scandat "La pușcărie" și "Demisia".
Înaintea ședinței Guvernului, Dăncilă a vizitat Monumentul Unirii din Alba Iulia, după care a avut o întrevedere cu Înaltpreasfințitul Părinte Irineu Pop, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Alba-Iulia.
La finalul ședinței de Guvern, vor fi semnate Acordul între Guvernul României și Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ și Acordul între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţiilor din Construcţii.
Săptămâna trecută, premierul Viorica Dăncilă a stârnit un val de critici după ce a organizat un prânz de lucru în Sala Tronului din fostul Palat Regal. Sala Unirii, locul în care, în 1918, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, a intrat în reabilitare în primăvara acestui an și este închisă pentru public. Aceasta va putea fi vizitată în 1 și 2 decembrie.
Sala Unirii, închisă din primăvară pentru reabilitare, deschisă special pentru ședința solemnă de guvern
Sala Unirii din Alba Iulia, locul în care, în 1918, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, a intrat în reabilitare în primăvara acestui an și a fost închisă pentru vizitatori. A mai fost deschisă pentru public în timpul lucrărilor la acoperiş.
Sala Unirii va fi redeschisă pentru public în 1 Decembrie, la Centenarul Marii Uniri și în 2 decembrie. Sâmbătă va fi deschisă vizitatorilor între orele 13.00 și 05.00, iar și duminică între orele 8.00 și 19.00. Aceasta urmează să fie închisă din nou până, cel mai probabil, la vară, când se estimează că va fi finalizată restaurarea întregii clădiri, scrie Alba 24.
Pe intrarea principală, adăugată în 1922 sub forma unui arc de triumf, au fost reamplasate recent două steme regale, distruse de comunişti şi refăcute în cadrul actualului proiect de restaurare pe baza fotografiilor de epocă.
De asemenea, a fost reamplasată în interiorul Sălii Unirii şi pictura originală de la 1922, cu portrete ale unor voievozi şi personalităţi din viaţa culturală, realizată în tehnica ulei pe pânză de către francezul Pierre Bellet. Redescoperită în urmă cu câţiva ani într-un depozit al muzeului din Alba Iulia, după ce a fost dată jos de către regimul comunist, pictura a fost restaurată între timp de specialiştii de la Brukenthal. Au fost refăcute, tot pe baza fotografiilor de epocă, şi mai multe jardiniere din piatră, în care va fi pus în mod simbolic pământ din celelalte regiuni ale României Mari.
Valoarea contractului de reabilitare este de peste 6,8 milioane de lei, fără TVA, bani alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
Clădirea a fost construită între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi drept cazină militară, loc de dans și distracție pentru ofițerii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia. Termenul de execuție a lucrărilor este de doi ani, însă autoritățile cred că vor fi terminate mai repede.
Sala Unirii deţine mai multe obiecte de patrimoniu naţional, între care biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declaraţia de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918: ”Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare naţiune poate dispune, hotărî singură şi liberă de soarta ei – naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte acum să facă uz de acest drept şi reclamă în consecinţă, şi pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrăurire străină, să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile lumii…”. Pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România şi Proclamaţia Regelui Ferdinand I către Ţară din 15/28 august 1916.
8
13
