Dragnea obține o victorie de etapă în războiul cu Înalta Curte. Curtea de Apel suspendă decizia privind completurile de 5

Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunțat vineri în favoarea lui Liviu Dragnea și a suspendat decizia instanței supreme privind noua componență a completurilor de 5 judecători. Instanța a admis astfel solicitarea liderului PSD privind modul în care a fost refăcut completul de judecată care trebuie să îi dea sentinţa finală în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare.

Hotărârea Colegiului de conducere al instanței supreme prin care a fost organizată, la începutul lunii noiembrie, o nouă tragere la sorți a completurilor de 5 judecători a fost suspendată, prin decizia de vineri a Curții de Apel București.

Instanța a admis astfel cererea formulată de Liviu Dragnea, prin avocata Flavia Teodosiu. Decizia nu este definitivă, însă, până la o soluție finală, executarea hotărârii este suspendată, potrivit Mediafax.

Vineri, la Curtea de Apel a avut loc un nou termen în procesul deschis de Liviu Dragnea în luna octombrie, prin care a contestat constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Avocatul liderului PSD a contestat și noul complet de 5 judecători de la instanța supremă, tras la sorți la începutul acestei luni, în urma deciziei Curții Constituționale. Astfel, avocatul a cerut instanței să se pronunțe asupra legalității deciziei de refacere a completurilor de 5. Apărătorul liderului PSD a argumentat că instanța supremă ar fi trebuit să aștepte motivarea CCR înainte de a trage la sorți noua componență a completurilor.

În 5 octombrie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a contestat la Curtea de Apel Bucuresti decizia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi în cazul constituirii completului de 5 judecători care judecă apelul împotriva sentinţei sale de condamnare la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Constituirea completurilor a fost contestată și la Curtea Constituțională, de către Guvern.

La începutul lunii noiembrie, CCR a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă şi a decis că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători de la instanța supremă. CCR a dispus Înalta Curte trebuie să ia de îndată măsurile necesare pentru constituirea completurilor de 5, în sensul desemnării prin tragere la sorţi a tuturor membrilor acestor completuri. Până la decizia CCR, erau traşi la sorţi doar patru judecători din aceste completuri, iar al cincilea era membru de drept, fiind, după caz, preşedintele sau vicepreşedintele Instanţei supreme, respectiv şeful Secţiei civile sau penale.

În 9 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tras la sorți componența noilor completuri de 5, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

În urma tragerii la sorţi, Completul 1 penal este format din: Rodica Cosma, Valentin Horia Şelaru, Simona Cristina Neniţă, Francisca Maria Vasile şi Ioana Alina Ilie.

Acest complet are pe rol dosarul DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în prima instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Magistrații instanței supreme au stabilit pentru 3 decembrie, următorul termen pentru dosarul angajărilor fictive în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 și 6 luni de închisoare cu executare. Procesul a fost amânat pentru că apărătorii din dosar au cerut timp să studieze motivele de apel.

În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii de la ÎCCJ arată că liderul PSD a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute.

„Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul menţinerii în funcţie a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă şi fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice”, se arată în motivarea judecătorilor.

Magistraţii au mai spus că gradul de pericol social al faptelor este evidenţiat de „modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârşească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale”.