Două angajate ale Unilab, deținut de fostul patron al Hexi Pharma Dan Condrea, au fost audiate în dosarul de la Tribunalul București, și au vorbit despre procedura de testare în laborator a biocidelor produse de firmă. A fost audiată și o angajată a firmei, care a explicat cum erau vândute produsele.

Hexi PharmaFoto: hexi.ro

Cele două au fost audiate în calitate de martor în procesul în care compania Hexi Pharma și directorul general Flori Dinu au fost trimiși în judecată pentru înșelăciune în urma scandalului infecțiilor nosocomiale din spitale, apărute pe fondul folosirii unor produse dezinfectante neconforme. Peste 130 de spitale din Capitală și din întreaga țară s-au constituit parte civilă în proces, iar Hexi Pharma și directoarea Flori Dinu sunt acuzate de zeci de infracțiuni de înșelăciune.

Martorele citate pentru termenul de joi au dat detalii care pornesc de la modalitatea în care dezinfectanții erau testați înainte de a ajunge pe linia de producție și ajung la felul în care spitalele ajungeau să comande aceste produse. În aceste proceduri erau implicate și alte firme, pe lângă Hexi Pharma.

"În cadrul Unilab (n.r. – laborator deținut de Dan Condrea la momentul faptelor descrise în rechizitoriu) se efectuau analize atât pentru produsele Hexi Pharma, cât și pentru alte firme producătoare. Procedura de efectuarea a analizelor pentru biocidele Hexi Pharma era următoarea: se primea un eșantion de biocid (sticluțe), se înregistra eșantionul într-un registru unic pe suport de hârtie, iar apoi se dădea un cod unic de înregistrare, care era trecut pe recipient, după ce se dădea eticheta jos. Beneficiarul (n.r. – producătorul biocidului) cerea efectuarea unui anumit tip de analiză: de eficiență sau de contaminare. (...) Procedura de lucru pentru alte produse, ale altor firme, era similară”, a explicat o angajată șef de laborator la Unilab în 2011.

Judecătorul a întrebat-o pe femeie dacă Unilab a făcut analize cu privire la substanța activă din dezinfectanți.

Ea a spus că nu existau cereri din partea Hexi Pharma și nici din partea altor firme producătoare de biocide pentru analize privind concentrația de substanță activă, deoarece Unilab nu era autorizat pentru astfel de teste.

Judecătorul a dorit să afle dacă poate exista situația în care un dezinfectant contaminat ar putea trece totuși drept unul eficient.

"Poate exista o situație în care un produs să fie eficient pe un standard, adică pe o metodă de lucru, dar să fie ineficient pe un alt standard. De exemplu, un biocid poate să ucidă un anumit tip de bacterie, dar nu poate ucide un alt tip. Aceste standarde prevăd limite în care produsele sunt considerate eficiente sau nu”, a declarat șefa de laborator de la Unilab.

Geanina Bărbuță, analist la Unilab, cea care interpreta rezultatele de laborator, a explicat că atât Hexipharma, cât și celelalte firme obișnuiau să solicite eficiența biocidelor și mai puțin contaminarea lor.

"În ceea ce privește analizele efectuate pe produsele Hexi Pharma existau două situații. (...) Să zicem, în două din zece cazuri, la analize, (n.r. – substanțele testate) picau testul de eficacitate, dar cei de la Hexi Pharma se încunoștiințau în prealabil că acele eșantioane sunt în fază experimentală, nu provin din șarjele de lucru ale produselor lor deja consacrate. La contaminare, la început existau niște probleme. Au existat niște probleme cu pseudomonas, bacterie care contamina un produs cu siguranță. În mai multe produse nu știu, dar în unul cu siguranță se găsea, însă această problemă a fost rezolvată ulterior. Cu excepția acelui caz, ulterior analizele au ieșit bune, sută la sută. Arăt că procedura analizelor de laborator atât pe eficiență, cât și pe contaminare era aceeași, era identică. Cu excepția Hexi Pharma, o singură firmă a mai solicitat analize de contaminare”, a declarat Geanina Bărbuță.

O a treia martoră, Dana Dănău, era angajată a companiei Hexi Pharma și se ocupa de vânzarea produselor companiei în spitale.

"Arăt că în unitățile medicale în care noi livram produse Hexi Pharma se foloseau și alte produse ale altor firme concurente, fapt pe care îl cunosc din participarea respectivelor firme la licitații. Pentru anumite produse câștigam noi licitațiile, pentru alte produse, alte firme”, a declarat martora în fața instanței.

Judecătorul a întrebat dacă vreo unitate medicală avea un laborator specializat care să spună că un produs are sau nu concentrația de atât, a omorât microbi în procentaj de atât.

Femeia a spus că există unități care au laboratoare proprii în care testează eficacitatea biocidelor livrate de Hexi Pharma și de alte firme, printre acestea numărându-se Spitalul Sfântul Ioan din București, Marie Curie și Bagdasar.

Judecătorul a întrebat-o pe Dana Dănă dacă a văzut cu ochii ei un astfel de test, efectuat într-un asemenea laborator. Aceasta a negat.

"Rezultatele erau interne, nu am văzut rezultatul unui astfel de test. Arăt că efectuarea acestor teste îmi era comunicată verbal de medicul epidemiolog. Acești medici epidemiologi îmi comunicau că eșantioanele din produsele Hexi Pharma au fost bune, eficiente, plus că și la licitații se cereau mostre. (...) Arăt că fiecare unitate, la încheierea unui contract, mai exact la finalizarea livrării produselor din contract, emitea recomandări care se refereau la eficacitatea produselor folosite”, a mai spus femeia, agent de vânzări al Hexi Pharma.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 20 decembrie și au fost citați zece martori.

S.C. Hexi Pharma Co S.R.L. a fost trimisă în judecată pentru 340 de infracţiuni de înşelăciune, dintre care 7 cu consecinţe deosebit de grave. Directoarea companiei, Flori Dinu, a fost trimisă în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, iar Mihai Leva, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi pentru complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

"În perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă”, arată procurorii.

În ceea ce o priveşte pe Flori Dinu, Parchetul General susţine că în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, în calitate de director general, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de către S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate spitalale mari din România a unor produse biocide ineficiente.