Parlamentul European votează marți, în plenul de la Strasbourg, Rezoluția privind statul de drept din România, care conține 13 recomandări și semnalează îngrijorările privind modificarea legilor justiției și a codurilor penale din România, ce "pot submina structural independența justiției și capacitatea de luptă împotriva corupției". Tot marți, Comisia Europeană va face public raportul în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Potrivit G4Media, documentul arată că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări și va adăuga alte recomandări privind legile justiției și codurile penale.

Comisia EuropeanaFoto: Comisia Europeana

UPDATE 13.25 A început votul în Parlamentul European, acesta poate fi urmărit live video aici.

UPDATE 12.20 Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, susține, marți, la ora 15.30, o conferință de presă la finalul reuniunii Colegiului comisarilor unde se discută rapoartele privind progresele înregistrate de România și Bulgaria în cadrul MCV.

Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România - este condamnată intervenţia violentă şi disproporţionată a forțelor de ordine la protestele din august

Ședința plenară de la Strasbourg în care va fi votată Rezoluția privind statul de drept este programată de la ora 12.00 (13.00, ora României).

Rezoluția conține 13 recomandări și semnalează îngrijorările organismului europen privind modificarea legilor justiției și a codurilor penale din România, ce pot submina structural independența justiției și capacitatea de luptă împotriva corupției. În document este condamnată și intervenția violentă a forțelor de ordine în timpul protestelor din august de la Bucureşti.

Un draft al Rezoluției Parlamentului European privind statul de drept în România, publicat pe site-ul PE, include următoarele recomandări:

1. subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;

3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;

6. recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7. își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10. își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE(8);

11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF)(9); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară(10);

12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.

Întregul text al propunerii de rezoluție plus amendamentele propuse, aici

Dezbaterile din Parlamentul European privind statul de drept din România au avut loc în 3 octombrie.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a reluat atunci criticile aduse Guvernului român, spunând că ultimele evoluţii privind modificările asupra legilor justiţiei şi codurilor penale sunt o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi că situaţia din România s-a deteriorat.

Timmermans a mai afirmat că în cei aproape 30 de ani de la căderea dictaturii România a făcut progrese enorme şi, pe ultima sută de metri a acestui maraton, riscă să nu treacă linia de sosire, el cerând autorităţilor să ţină cont de raportul MCV şi de toate recomandările organismelor europene.

În intervenţia sa din plenul PE, premierul Viorica Dăncilă a cerut Comisiei Europene să dea socoteală de ce în rapoartele MCV nu s-a scris despre protocoale şi încălcarea drepturilor omului în România. Ea a susţinut că ”milioane de români” s-au aflat sub monitorizarea serviciilor secrete şi că există hotărâri judecătoreşti care arată cum s-au falsificat probe sau cum erau santajaţi martorii pentru a obţine de la ei mărturii mincinoase. De asemenea, Dăncilă a acuzat dezinformările privind situaţia din România, susţinând că Guvernul pe care îl conduce ”este iubit de români”.

Raportul MCV: România trebuie să oprească legile justiției, codurile penale și să relanseze procesul de numire a șefului DNA

Tot marți, Comisia Europeană va face public raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România și Bulgaria.

Un draft al raportului MCV consultat de G4Media.ro arată că evaluarea Bulgariei va fi mult mai bună decât a României. Executivul comunitar va arăta că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări și va adăuga alte recomandări privind legile justiției și codurile penale.

Oficialii de la Bruxelles cer relansare procedurii pentru șefia DNA și numirea unui procuror-șef cu experiență în lupta anticorupție.

Printre noile recomandări ale Comisiei Europene se numără:

·oprirea imediată a implementării legilor Justiției realizate de Comisia Iordache, precum și a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul Dăncilă stoparea implementării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

·asumarea de către Parlament și Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei, un organism al Consiliului Europei) privitoarea la legislația din Justiție

·relansarea procesului de numire a șefului DNA, cu promovarea procurorilor cu experiență în lupta anti-corupție

·avizul CSM în procedura de revocare și numire procurorilor șefi să fie obligatoriu, și nu consultativ, cum este în acest moment

În plus, raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în justiţie (MCV) va stipula clar că România nu va scăpa de acest mecanism.

"Raportul va spune lucrurilor pe nume: va apăra toate progresele înregistrate de România, va apăra justiția și va arăta cu degetul pe cei care vor să o slăbească. Pe Dragnea, pe Tăriceanu, pe Dăncilă, pe Tudorel Toader. De câteva zile, Guvernul României încearcă să îndulcească tonul raportului. Degeaba încearcă. Raportul se va baza pe faptele lor, pe acțiunile lor de până acum, iar aceste acțiuni au fost periculoase pentru mersul justiției”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.

Ultimul raport în cadrul MCV a fost publicat de Comisia Europeană în 15 noiembrie 2017. Raportul a analizat progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV. Raportul CE menţiona că progresele sunt afectate de situaţia politică, iar criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice. În acelaşi timp, Comisia a constatat că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise.