Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România care va fi dezbătută şi votată marți conține 13 recomandări și semnalează îngrijorările privind modificarea legilor justiției și a codurilor penale din România, care pot submina structural independența justiției și capacitatea de luptă împotriva corupției. În document este condamnată și intervenția violentă a forțelor de ordine în timpul protestelor din august de la Bucureşti.
Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România, publicată pe site-ul PE, include următoarele recomandări:
1. Subliniază că este fundamentală garantarea respectării pe deplin a valorile europene comune enumerate la articolul 2 din Tratatul pentru Uniunea Europeană (Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi)
2. Este profund îngrijorat de rescrierea legilor justiției și a legislaţiei penale, în mod special de potenţialul de a submina structural independenţa sistemului de justiție şi capacitatea de a lupta eficient împotriva corupţiei din România, precum și de a afecta statul de drept
3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forțelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din luna august
4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii
5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia şi să aplice strategia naţională anticorupţie
6. Recomandă ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor, cu atenție la potențialul efect de intimidare pe care îl poate avea asupra societății civile și la modul în care afectează principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată; consideră că această legislație ar trebui să fie în deplină conformitate cu cadrul UE
7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice și libertatea presei şi faţă de propunerile legislative care pedepsesc denigrarea României în afara țării
8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue implicarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală
9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în baza principiului cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat
10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că CE a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie
11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale; reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;
12. Solicită Comisiei Europene să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române în urma recomandărilor, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate
13. Încredinţează preşedintelui său sarcina de a transmite această rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi preşedintelui României
Tot marți, când în plenul Parlamentului European are loc votul asupra Rezoluției privind statul de drept în România, Comisia Europeană va face public raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
0
5
