Motivare: Elan Schwartzenberg continuă să evite organele judiciare, nu înțelege să fie la dispoziția lor

de G.S.     HotNews.ro
Luni, 12 noiembrie 2018, 9:01 Actualitate | Esenţial


Elan Schwartzenberg (foto arhiva)
Foto: Agerpres
Magistrații Curții de Apel București arată că i-au respins definitiv cererea de revocare a arestului preventiv lui Elan Schwartzenberg deoarece el continuă să evite organele judiciare și că reprezintă un pericol deoarece se află în alt stat, chiar dacă împotriva sa e derulată o procedură penală, transmite Mediafax.

„Constată că, la luarea măsurii arestării preventive, s-a reținut temeiul prevăzut de art.223, alin.1, litera a din Codul de procedură penală, privind sustragerea inculpatului de la procesul penal, care nu a dispărut, întrucât inculpatul continuă să evite organele judiciare române, fiind dat în urmărire internațională. De asemenea, constată că în sarcina inculpatului a fost reținută infracțiunea de complicitate la dare de mită, care este infracțiune de corupție, din categoria infracțiunilor expres enumerate la art.223, alin.2, Cod de procedură penală, astfel că nu mai este necesară verificarea limitei speciale, care trebuie să fie de 5 ani închisoare sau mai mare”, se arată în motivarea magistraților Curții de Apel București, semnată de Daniela Panioglu și Antoaneta Nedelcu.

Potrivit acestora, pericolul pe care Elan Schwartzenberg îl reprezintă nu a dispărut, deoarece omul de afaceri se află, în prezent, în altă țară, în ciuda faptului că pe numele său există un dosar în instanță.

„Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, prin aflarea în stare de libertate a inculpatului, apreciază că nu a dispărut încă, inculpatul aflându-se, în prezent, pe teritoriul unui alt stat decât România, unde se desfășoară o procedură penală împotriva sa. Periculozitatea sa, așadar, rezultă nu numai din activitatea infracțională reținută în sarcina sa, prin suma mare de bani pe care a intermediat-o prin transferare, raportat la nivelul de trai al unui cetățean român obișnuit, dar și din împrejurarea că nu înțelege să se afle la dispoziția organelor judiciare române și să execute măsurile dispuse de acestea. Mai apreciază că, în continuare, măsura preventivă este proporțională cu gravitatea acuzației și este necesară, pentru o bună desfășurare a procesului penal”, mai spun judecătorii care i-au respins cererea omului de afaceri și au admis-o pe cea a procurorilor.

Pe de altă parte, judecătorul Mihai Valentin a formulat opinie separată și a precizat, în motivare, că deși este de acord cu colegii de complet în legătură cu anumite aspecte, el este în dezacord cu majoritatea și „în deplin acord” cu magistrații Tribunalului București, instanța inferioară în privința arestului preventiv. Tribunalul București a admis, în luna august, cererea lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii au contestat decizia.

„La acest moment, probatoriul administrat în faza de urmărire penală nu mai este în măsură să conducă la suspiciunea rezonabilă că este posibil la intimatul – inculpat S.E. să fi comis infracțiunea de complicitate la dare de mită. Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în fața căreia de află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune”, mai spune opinia separată.

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română, în anul 2016, poza acestuia apărând pe site-ul Poliţiei la persoane urmărite, fiind parte din procedură, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui. El se află în Israel.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.

Acest dosar este disjuns din cel al fostului primar al Constanței, Radu Mazăre.

"În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)", precizează DNA în comunicatul de presă de la acea vreme.

La finele lunii iunie, Radu Mazăre și Avraham Morgenstern au fost achitați de către instanța supremă, decizia nefiind definitivă.

















581 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    hm (Luni, 12 noiembrie 2018, 9:07)

    tirolez [utilizator]

    Udrea sa ia lectii. Sau Interpolul?


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version