UDMR cere urgentarea adoptării unui nou Cod administrativ și speră că decizia de marți a CCR, care a declarat neconstituțională legea, va fi doar "un obstacol temporar" în procesul de adoptare a unei legi adecvate, care să eficientizeze administraţia publică din România.
Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a declarat, marți, după decizia CCR, că România are nevoie de o administraţie publică mai modernă, de o reformă reală a acesteia și de un cadru legislativ care să reglementeze printr-un singur Cod diferitele domenii ale administraţiei publice.
"Parlamentul trebuie să dezbată un proiect de lege revizuit, în urma motivării oficiale a CCR, deoarece fiecare grup politic înţelege necesitatea adoptării unui nou Cod administrativ", a afirmat Cseke Attila.
Senatorul UDMR a adăugat că, în urma propunerilor Uniunii, noul Cod Administrativ ar fi stabilit regulile unui sistem de administraţie publică mult mai modern, care să garanteze şi să extindă drepturile existente de folosire a limbii materne şi să reglementeze procesele specifice de descentralizare.
Legea privind Codul administrativ - care prevede acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali - este neconstituţională, a decis, marţi, Curtea Constituţională.
Curtea Constituțională precizează, într-un comunicat de presă, că a admis cu unanimitate de voturi obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind Codul administrativ al României este neconstituțională, în ansamblul ei.
CCR a constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic și Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare. De asemenea, CCR spune că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului și/sau a regulilor privind distribuirea competențelor decizionale între cele două Camere.
Sesizarea privind neconstituționalitatea acestei legi a fost trimisă CCR de către președintele Klaus Iohannis în 31 iulie.
Președintele Iohannis spunea în sesizarea către CCR că legea a fost adoptat de Camera Deputaţilor într-o sesiune extraordinară întrunită neconstituţional, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională - Camera Deputaţilor - ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate. De asemenea, Iohannis invocă şi încălcarea principiului bicameralismului.
El mai susţinea că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare şi critica faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului - cel referitor la cazurile de incompatibilitate.
Preşedintele mai spunea că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru. De asemenea, șeful statului arăta în sesizare că legea încalcă Constituția şi prin prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al "ponderii semnificative".
Legea privind Codul administrativ a fost contestată la CCR și de către PNL, USR și PMP, care spun că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. De asemenea, ei spun că legea va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
