Liderul Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, spune că Ordonanța de Urgență pentru schimbarea Codului Muncii, care stabilește ca salariul minim să fie diferențiat în funcție de studii, este o măsură de tip administrativ, care stabilește practic niște standarde minime obligatorii, în condițiile în care acestea nu mai există pentru că "negocierile colective sunt aproape desființate în România din 2011". "Într-o economie normală, acest mecanism al negocierilor colective este cel care duce la redistribuirea valorii adăugate, dar cum negocierile colective sunt aproape desființate în România din 2011, atunci a intervenit administrativ Guvernul și stabilește ceea ce ar trebui să stabilească organizațiile sindicale și patronale în orice economie", a declarat Costin. El a precizat că un angajat cu studii superioare va fi plătit diferențiat doar dacă este încadrat în organigramă pe un post cu studii superioare. "Dacă el are șapte doctorate și 25 de masterate și îl angajezi pe un post de necalificat în organigramă, îl plătești pentru necalificat", a declarat pentru Hotnews liderul BNS.

Dumitru Costin, presedinte BNSFoto: Hotnews

Costin a afirmat că Ordonanța le-a fost comunicată sindicatelor joi, iar vineri reprezentanții sindicatelor și patronatelor s-au întâlnit cu Guvernul.

El a spus că, dacă privești complet detașat, este o măsură de tip administrativ prin care Executivul intervine în piața muncii și stabilește niște standarde minime obligatorii.

"Aceste standarde minime obligatorii existau în piața muncii, dar erau negociate de sindicate și patronate prin contractele colective - contractul colectiv de muncă la nivel național și contractele la nivel sectorial. După anul 2011, odată cu modificarea legislației în domeniu, atunci când Guvernul Boc și-a asumat răspunderea în Parlament, noile criterii puse în lege (Legea 62 privind dialogul social - n.r.) au desființat negocierile colective. Atăzi, România nu mai are niciun contract colectiv de muncă, iar asta a dus la un comportament șmecheresc din partea angajatorilor, care au crescut în mod spectaculos numărul salariaților plătiți cu salariul minim. De asta am ajuns ca la jumătatea anului 2018 să numărăm 41% din total contracte de muncă ce au ca valoare salariul minim pe economie. Dacă te uiți retrospectiv. constați că, în ciuda acestei creșteri a economiei, nu s-a produs o redistribuire între capital și forța de muncă, deci capitalul și-a tras pe spuza sa creșterea economică, iar pentru forța de muncă a rămas în continuare foarte puțin. (...) De aia România are în continuare cea mai ridicată rată a sărăciei din toată Europa, suntem pe primul loc", a declarat Dumitru Costin.

El a precizat că un angajat cu studii superioare va fi plătit diferențiat doar dacă este încadrat în organigramă pe un post cu studii superioare.

"Actul normativ prevede că trebuie să plătești pe cel care are studii superioare numai dacă în organigrama companiei postul respectiv necesită studii superioare. Dacă el are șapte doctorate și 25 de masterate și îl angajezi pe un post de necalificat, conform organigramei, îl plătești pentru necalificat pentru ceea ce face, nu trebuie să îl plătești la nivelul studiilor pe care le are. (...) Într-o economie normală, acest mecanism al negocierilor colective este cel care duce la redistribuirea valorii adăugate, dar cum negocierile colective sunt aproape desființate în România din 2011, atunci a intervenit administrativ Guvernul și stabilește el ceea ce ar trebui să stabilească organizațiile sindicale și patronale în orice economie", a mai afirmat liderul BNS.

Sindicatele anticipează că odată cu creșterea salariului minim se va ajunge ca peste 50% dintre angajați să fie plătiți cu salariul minim pe economie.

"Când erau negocieri colective existau niște ierarhii, care țineau cont inclusiv de nivelul de studii. Nefiind aceste negocieri, s-a ajuns la o comprimare a ierahiilor în companii. Sunt companii întregi în care salariul minim se apropie foarte mult de salariul mediu.

El a mai susținut că prin această Ordonanță de Urgență Guvernul va rezolva și problema muncii la gri: "Sunt angajatori care scot bani din companie pe cheltuieli fictive și de aici completează cu cash veniturile angajaților. Nu e posibil ca într-o companie 80-90% din salariați să fie plătiți cu salariul minim. Au ajuns meserii care necesită calificări să fie plătite cu salariul minim. Păi care mai e diferența între un lucrător necalificat, cu muncă brută, și un lucrător care are o anumită calificare? Nu mai există".

CITEȘTE ȘI:DOCUMENT Guvernul va stabili prin Hotărâre salariul minim brut diferențiat în funcție de studii și vechime