În perioada 1-2 noiembrie, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a desfășurat în județul Dolj un exercițiu de simulare al măsurilor ce pot fi întreprinse de autorități dacă apare o suspiciune sau un focar de Pestă a Rumegătoarelor Mici (PMR) în România.
ANSVSA a realizat acest exercițiu în contextul epidemiologic actual, respectiv răspândirea PRM în Bulgaria, scrie Mediafax.
La acest exercițiu au participat directori din cadrul Autorității, președintele instituției, Geronimo Brănescu, specialiști din cadrul tuturor Direcțiilor județene, dar și reprezentanți ai altor instituții ale statului, care au atribuții în combaterea bolilor la animale.
Scopul acestui exerciţiu este de a testa aplicabilitatea Manualului Operaţional pentru intervenția în focarele de PRM la nivel local, viteza de reacție și capacitatea structurilor din cadrul DSVSA județene și a celor din cadrul celorlalte instituții, de a conlucra, în cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor.
Programul instruirii a vizat următoarele aspecte: informarea privind evoluția focarelor de PRM în Bulgaria, inclusiv a zonelor aflate sub restricție din cauza evoluției bolii; etiologia, etiopatologia, aspectele clinic și anatomopatologice ale PRM; legislația în vigoare privind PRM; diagnosticul PRM; Manualul Operațional pentru intervenția în focarele PRM; exercițiu practic (simulare) privind modul de intervenție în cazul apariției unei suspiciuni și/sau a unui focar de PRM într-o exploatație.
Autoritatea mai informează că PRM este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele.
„De regulă, în focare, sunt afectate 50-90% dintre animale, fiind considerată una dintre cele mai contagioase boli ale rumegătoarelor mici. În cazul apariției bolii, pierderile economice sunt importante, generate de interzicerea sau limitarea deplasării acestor rumegătoare, exportul, importul şi creşterea în exploataţii intensive”, au mai subliniat reprezentanții ANSVSA.
În România, nu evoluează această boală, având statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare.
Transmiterea infecţiei se face direct de la animalul bolnav la cel receptiv şi puţin probabil indirect, având în vedere rezistenţa scăzută a virusului în mediul exterior. Virusul pătrunde în organism la nivelul mucoasei nasofaringiene.
Evoluţia bolii este supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni şi ulcere la nivelul căilor respiratorii şi a mucoasei digestive.
În caz de apariţie a bolii, în ţări indemne, se recurge la eliminarea efectivului afectat.
În ţările în care boala evoluează frecvent, animalele bolnave sunt izolate și, eventual, sunt supuse tratamentului cu antibiotice pentru prevenirea infecţiilor bacteriene secundare sau sunt sacrificate. În plus, animalele sănătoase sunt dezinfectate şi vaccinate.
Pe această cale, ANSVSA solicită operatorilor economici din România, implicați în activitatea de comerț cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA județene, pentru a proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală.
Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.
Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, dar care nu afectează omul. Afectează numai rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele. Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%. În România nu evoluează această boală, având statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare. Agentul etiologic este un virus încadrat în familia Paramyxoviridae, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbillivirus.
Transmiterea infecţiei se face direct de la animalul bolnav la cel receptiv şi puţin probabil indirect, având în vedere rezistenţa scăzută a virusului în mediul exterior. Virusul pătrunde în organism la nivelul mucoasei nasofaringiene. Evoluţia bolii este supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni şi ulcere la nivelul mucoasei digestive şi a căilor respiratorii.
În caz de apariţie a bolii în ţări indemne se recurge la stamping-out (n.r. a extermina). În ţările în care boala evoluează frecvent, animalele bolnave se izolează si, eventual, se supun tratamentului cu antibiotice pentru prevenirea infecţiilor bacteriene secundare sau se sacrifică. Se aplică dezinfecţia şi vaccinarea animalelor sănătoase.
La sfârșitul lunii iulie, autoritățile din Bulgaria au raportat primele focare de pestă ovină din Uniunea Europeană, la mai multe ferme din orașul Voden din partea de sud-est a țării, aproape de granița cu Turcia.
