Procurorii Judecătoriei Sectorului 6 transmit un mesaj de susținere pentru procurorul general Augustin Lazăr, afirmând că desfăşurarea unei proceduri de revocare cu nesocotirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu ţine seama nici de rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, nici de criteriile de la Copenhaga.
"În contextul declanşării de către Ministrul Justiţiei a procedurii de revocare a Procurorului General al României, Adunarea Generală a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în unanimitate, a hotărât susţinerea comunicatului pe care Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor l-au emis în spaţiul public, fiind de acord cu cele menţionate în acesta", au transmis, marți, procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 6.
Ei spun că desfăşurarea unei proceduri de revocare cu nesocotirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei şi fără a oferi un drept la apărare procurorului supus revocării, nu ţine seama nici de rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, nici de criteriile de la Copenhaga, procurorii de rang înalt fiind trecuţi practic sub controlul exclusiv şi nelimitat al ministrului Justiţiei, cu desconsiderarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în gestionarea carierei acestor magistraţi.
Forumul Judecătorilor din România și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor i-au cerut ministrului Justiției, în 25 octombrie, să abandoneze procedura de revocare a procurorului general al României. "O astfel de procedură, care ocolește practic garantul independenței justiției, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui rol este unul pur decorativ, și care nesocotește dreptul la apărare al procurorului supus revocării a fost profund criticată de Comisia de la Veneția, GRECO și Comisia Europeană și pune în pericol parcursul României în Uniunea Europeană și în Consiliul Europei și însăși existența democratică a statului român, nemaivorbind de semnalul negativ și descurajant transmis unei părți importante a corpului magistraților”, afirmau cele două asociații, care reprezintă judecători și procurori.
Asociațiile au reamintit că, recent, Comisia de la Veneția a subliniat "necesitatea asigurării autonomiei parchetelor din perspectiva modalității de numire și revocare din funcție a procurorilor șefi, astfel încât să se asigure protecția magistraților față de imixtiuni politice".
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut, în 24 octombrie, revocarea din funcșie a procurorului general Augustin Lazăr. Toader a prezentat, în sinteză, raportul de evaluare de 63 de pagini, în care a identificat 20 de motive pentru care, în opinia sa, Lazăr nu mai poate continua în funcția de procuror general.
Ministrul Justiției a susținut că faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general, punând totodată între capetele de acuzare declarațiile publice ale lui Lazăr în cazul legilor justiției, precum și prestația publică a acestora în cazul protocoalelor încheiate de instituții din justiție cu SRI. „Prin urmare, considerăm că actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligațiilor constituționale. Nu se mai poate sustine exercitarea funcției de conducere din cadrul Ministerului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public. Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare”, a spus Toader.
Potrivit procedurii, secția de procurori a CSM trebuie să se pronunțe asupra propunerii care ulterior ajunge la președintele Klaus Iohannis. Șeful statului este însă obligat să dea curs propunerii ministrului Justiției, fapt statuat de Curtea Constituțională în decizia referitoare la revocarea șefei DNA.
