Curtea Constituţională a admis parţial, joi, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, au precizat pentru Agerpres surse din CCR.
Potrivit surselor citate, judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
CCR a avut, pe ordinea de zi de joi, sesizările făcute la Codul Penal de președintele Iohannis, de Înalta Curte și de partidele de opoziție.
Pe de altă parte, CCR a amânat, pentru 6 noiembrie, discutarea sesizărilor transmise de preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de PNL, USR, PMP asupra Legii privind Codul administrativ.
- UPDATE: Noile definiții pentru abuz în serviciu și trafic de influență sunt neconstituționale - a decis CCR
Curtea Constituțională a constatat, joi, că un număr de 31 de dispoziții din legea de modificare a Codului Penal sunt neconstituționale, precum noile definiții ale infracțiunilor de abuz în serviciu și trafic de influență, dar și anumite prevederi legate de omorul calificat și mărturia mincinoasă.
CCR a conexat, joi, trei sesizări de neconstituționalitate depuse de ÎCCJ, președintele Klaus Iohannis și de un număr de 110 deputaţi PNL, PMP, USR şi neafiliaţi, pe marginea legii prin care Parlamentul a modificat Codul Penal, potrivit unui comunicat de presă transmis de Curtea Constituțională.
Astfel, judecătorii CCR au admis o parte din obiecţiile formulate şi au constatat că 31 de dispoziţii sunt neconstituționale, potrivit unui comunicat de presă al instituției transmis joi și citat de Mediafax.
Prin urmare, proiectul care aduce modificări Codul Penal se va reîntoarce la Parlament, pentru ca articolele declarate neconstituționale să fie puse în acord cu decizia de joi a Curții.
Printre primele articolele declarate neconstituționale este cel care redefinește infracțiunea de abuz în serviciu în legea de modificare a Codului Penal.
„Art. 297. – (1) Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, arată textul declarat neconstituțional.
De asemenea, judecătorii CCR au constatat că este neconstituțională și o altă prevedere introdusă de Parlament în Codul Penal cu privire la definiția abuzului în serviciu: „(3) Dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii şi aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.
Potrivit comunicatului Curții, și noua definiție a infracțiunii de trafic de influență a fost declarată neconstituțională, textul analizat de CCR fiind următorul: „Art. 291. – (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”:
Printre dispozițiile din legea de modificare a Codului Penal declarate neconstituționale de CCR se numără și următoarele:
- Legea penală: „La articolul 173 se introduc patru noi alineate, alin. (2) – (5), cu următorul cuprins: „(2) Sunt asimilate legii în sensul alin. (1) şi deciziile Curţii Constituţionale care au caracter general obligatoriu. (3) Obligativitatea aplicării deciziilor Curţii Constituţionale ca lege penală mai favorabilă, prevăzute la alin. (2), se referă atât la dispozitiv, cât şi la considerentele acestora. (4) Executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii supuse controlului de constituţionalitate prevăzut la alin. (2), precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte se analizează din oficiu, în regim de urgenţă, în maximum 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Analiza prevazută la alin. (4) va fi făcută şi la cererea persoanei condamnate, care poate solicita acest lucru oricând.”
- „Prin informaţii nedestinate publicităţii se înţelege acea categorie de informaţii clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu şi care sunt cuprinse într-un document având inscripţionare în acest sens, dacă nu au fost declasificate în mod legal.”
- Omorul calificat. Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări: „i) împotriva unui judecător, procuror, poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.”
- Mărturia mincinoasă. „La articolul 273, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: „(4) Nu constituie infracţiunea prevăzută la alin. (1) următoarele: a) refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează; b) refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare; c) modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului; d) simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă al acestora.”
- Compromiterea intereselor justiției, „La articolul 277, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alin. (31 ) şi (32 ), cu următorul cuprins: „(31 ) Fapta funcţionarului public care înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca şi cum aceasta ar fi fost condamnată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă declaraţia se face în numele unei autorităţi publice, pedeapsa se majorează cu o treime”.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului, potrivit sursei citate.
De asemenea, argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
2
14
