80% dintre români sunt invidioși cu precădere în situații profesionale, peste 50% avându-i ca țintă pe cei care muncesc mai puțin și câștigă mai mult, relevă datele unui studiu GfK, la cererea PressOne, care a urmărit măsurarea comportamentelor și emoțiilor românilor care-i împiedică să formeze ușor comunități.
76% dintre români pot invidia stilul de viață al celorlalți. Aproximativ jumătate (46%) admit că sunt invidioși pe vacanțele cunoscuților pe care ei nu și le pot permite.
Posesiunile materiale îl fac invidios pe unul din doi români, vestimentația fiind cea care declanșează cel mai des sentimentul de invidie (în cazul a 21% dintre cei chestionați). Aceasta este urmată de mașină și apartament (cu câte 14% fiecare) și telefon (11%). O pondere de peste două ori mai mare de femei decât de bărbați sunt invidioase cu privire la hainele pe care și le permit cunoscuții. Bărbații sunt mai invidioși decât femeile cu privire la deținerea unei mașini.
Nici reușitele copiilor cunoscuților nu sunt neglijate, 16% dintre respondenți admițând că au un sentiment de disconfort atunci când află de realizările copiilor altora.
Tinerii nu se lasă mai prejos: unul din doi tineri cu vârste între 18 și 29 de ani își compară realizările proprii cu cele ale celor din jur și devin invidioși atunci când se simt în inferioritate. Unul din cinci tineri resimte succesul altora ca pe o presiune neplăcută asupra lor înșiși. Comportamentul se regăsește mai frecvent în rândul utilizatorilor de rețele sociale (Facebook, Instagram sau LinkedIn) și este mai pronunțat în rândul bărbaților tineri decât în rândul femeilor tinere. 3 din 10 tineri sunt invidioși pe prietenii lor care își permit să meargă mai des în cafenele și baruri sau care poartă haine la modă. Doar unul din 4 tineri reușește să își găsească motivație pentru propriile obiective atunci când este invidios.
Potrivit studiului, invidia este apreciată, de altfel, drept principala trăsătură negativă a românilor de către 23% dintre respondenți, clasându-se astfel pe locul doi, după credulitate, pentru care au optat 24%. În privința proverbului care ne reprezintă, respondenții au indicat „Să moară și capra vecinului”, urmat de „Ulciorul nu merge de multe ori la apă” și „Cine e harnic și muncește are tot ce vrea”.
Conform studiului GfK, pentru segmentul 18-29 de ani, românii acordă importanță banilor și poziției sociale, sunt descurcăreți, dar în sensul negativ în care denotă superficialitate. De asemenea, aproapele ajunge să ne intereseze atunci când este mai bun pentru că ne frustrează acest lucru. Nepotismul, pilele și relațiile sunt caracteristice românilor astăzi, ajungând în unele situații să conteze mai mult decât studiile. Segmentul 30-49 de ani îi văd pe români ca ținând la tradiție și familiști. Ei îi consideră solidari, dar în bula lor, deschiși și responsabili.
Datele au fost colectate în mai 2018, în două etape: un studiu calitativ care a constat în două discuții de tip focus grup cu două segmente de vârstă 19-29 ani și 30-49 ani și un studiu cantitativ pe un eșantion urban, de 500 de persoane, cu vârsta între 18-64 de ani, ponderat după vârstă, gen, dimensiunea localității conform ponderilor din populația urbană din România. Metoda de culegere a datelor a fost CAWI Panel Online. Populația țintă a studiului - populația urbană, digitală a României, cu vârste între 18-64 de ani.
0
12
