Canoniera „Lt. Cdr. Eugen Stihi”, prima navă de luptă intrată în dotarea României Mari, este scoasă la vânzare la fier vechi, atrage atenția senatorul USR Nicu Fălcoi. Canoniera „Lt. Cdor. Eugen Stihi” a fost lansată la apă în 1916 în Franța, iar din 1920 a intrat în dotarea Marinei Române, participând la operații în perioadă interbelică și al Doilea Război Mondial și fiind în uzul Marinei până în 2004. În prezent, poate cea mai plină de istorie navă militară românească stă și ruginește în portul Mangalia, la 100 de ani de la terminarea Primului Război Mondial şi de la Marea Unire, deși ar putea fi amenajată ca muzeu.

Canoniera Eugen StihiFoto: rumaniamilitary.ro

„Uniunea Salvați România cere Guvernului să ia toate măsurile legale de a opri vânzarea, la fier vechi, a Canonierei Lt. Cdr. Eugen Stihi, prima navă de luptă intrată în dotarea României Mari. SC Romtehnica S.A., companie care se află în subordinea Ministerului Apărării Naționale, a urcat deja urcat pe platforma SEAP documentele de vânzare, la fier vechi, a navei”, transmite USR într-un comunicat.

“Faptul că în Anul Centenar, Guvernul României vinde la fier vechi prima navă de luptă intrată în dotarea României Mari este un afront adus miilor de soldați din Marina Militară care timp de 100 de ani și-au dat viața pentru țara lor. De asemenea, faptul că o navă simbol pentru istoria Armatei Române este vândută la fier vechi în loc să fie transformată într-un muzeu, arată, încă o dată, dacă mai era nevoie lipsa de cultură istorică a acestui guvern. Consider că este o totală lipsă de respect față de moștenirea pe care soldații Armatei Române ne-au lăsat-o. În loc să cheltuim sute de mii de euro pe chermeze festiviste, cu iz electoral, am face mai bine dacă sumele acestea ar fi folosite pentru recondiționarea unor certe simboluri ale României Mari, așa cum este cazul Canonierei Eugen Stihi”, transmite Senatorul USR Nicu Fălcoi, membru în Comisia de Apărare din Senat.

UPDATE 21:35 - MApN: Nava nu va fi vândută. Căutăm soluții să o păstrăm în patrimoniul ministerului și punerea în valoare a potențialului ei istoric

MApN a reacționat și transmite că ministrul Mihai Fifor a dispus „identificarea unei soluții care să permită păstrarea navei în patrimoniul ministerului, în condițiile permise de lege, în vederea punerii în valoare a potențialului ei istoric”. Până una alta, procedura de vânzare inițiată de Romtehnica va fi sistată.

„Ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, a dispus astăzi, 24 octombrie, Statului Major al Forțelor Navale, Direcției Generale Juridice a M.Ap.N. și C.N. Romtehnica S.A. identificarea unei soluții care să permită păstrarea navei în patrimoniul ministerului, în condițiile permise de lege, în vederea punerii în valoare a potențialului ei istoric”, transmite MApN într-un comunicat remis HotNews.ro.

„Până la identificarea și validarea legală a unei astfel de soluții, procedurile derulate de C.N. Romtehnica S.A. sunt sistate”, mai notează MApN.

---

Nava canonieră „Friponne” a fost construită la Lorient în Franța și lansată la apă în 1916. Nava a fost apoi vândută României în 1920 și denumită „Locotenent–comandor Stihi Eugen”.

Portalele Rumaniamilitary.roșiRomanian Navy Historic Ships (RNHS.info)publicau în luna iunie un amplu fotoreportaj cu nava canonieră așa cum zace ea azi la Mangalia și cereau salvarea navei printr-o Hotărâre de Guvern care să permită ca aceasta să poată fi pusă în valoare ca muzeu.

Canoniera a fost în serviciul activ al marinei timp de aproape 90 de ani, din 1920 până în 2004, când a fost retrasă din serviciul activ, fiind dezarmată, tehnica de la bord fiind redistribuită către alte unităţi ale marinei.

Din 2004, timp de şase ani, nava a aparţinut Centrului de colectare tehnică de marină din subordinea Bazei Logistice Navale, urmând a fi tăiată şi dată la fier vechi. Abandonată practic, nava s-a degradat semnificativ.

În 2010 s-au executat lucrări menite a o menţine pe linia de plutire, iar între 2011 și 2013 nava a fost transformată în primă fază în poligon de instrucţie marinărească şi de vitalitate, cu scopul de a fi mai târziu amenajată ca navă muzeu.

Astăzi, nava este în organigrama Şcolii de Aplicaţie a Forţelor Navale fiind încadrată cu un echipaj minim şi având alocate resursele necesare unei minime întreţineri.

O primă tentativă de transformare în navă muzeu a venit de la Primăria Mangalia care, în aprilie 2015, a adoptat Hotărârea Consiliului Local nr. 109 prin care se emitea acordul asupra trecerii navei din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al Municipiului Mangalia, trecerea urmând a fi făcută în mod gratuit. În acest sens, urma să fie promovată o hotărâre de guvern care nu a mai venit niciodată.

Scurt istoric - Canoniera „Eugen Stihi”

După ce a fost vândută României în 1920, canoniera „Stihi” a avut misiuni de dragare a litoralului românesc, iar apoi a fost navă-școală până în 1939.

Inițial, când a fost lansată la apă, canoniera avea motoare Sulzer Diesel de câte 450 CP fiecare, cu 30 de tone de combustibil ce permiteau o autonomie de 3.000 de mile marine la viteza de 10 noduri şi de 1.600 de mile marine la viteza maximă de 15 noduri. Armamentul era format din 2 tunuri de 100 mm, 2 mitraliere anti-aeriene şi un aruncător de bombe anti-submarin. Echipajul canonierelor se compunea din 50 de marinari.

Înainte de Război armamentul navelor a fost modernizat, instalându-se și două tunuri anti-aeriene semi-automate, înlăturându-se tunul de 100 mm din prova.

Istoria operativă a navelor canoniere, între care și Eugen Stihi, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial poate fi împărţită în câteva etape principale: operaţiunile de minare de la începutul războiului, operaţiuni în care canonierele şi navele puitoare de mine au deţinut rolul principal, bombardamentele aviaţiei sovietice de la începutul războiului, operaţiunile de convoiere desfăşurate cu precădere în 1942-1943 (cu intensitate maximă în 1943) şi evacuarea trupelor din Crimeea desfasurată în perioada 12 aprilie-14 mai 1944.

După 23 august 1944 sovieticii au purces la dezarmarea navelor și de preluare a forțelor românești, iar restituirea canonierei „Stihi” s-a făcut la Galaţi, în 12 octombrie 1945.

În 1958 nava canonieră „Stihi” a fost transformată de şantierul naval „1 Mai” în navă hidrografică și a fost folosită în acest sens până în 2004 când a fost scoasă din uz.

Aici, o istorie mai detaliată: Canonierele tip „Friponne” în România şi o mică enigmă istorică: cine este de fapt canoniera „Eugen Stihi”?